Interviu | Cristiana Todiresei: „Feminismul rămâne esențial. Lupta femeilor pentru drepturi, siguranță și recunoaștere nu s-a terminat”
Cristiana Todiresei este jurnalistă culturală și spune povești pentru ca alte femei să se simtă mai puțin singure. A colaborat cu numeroase publicații din România, iar în prezent poate fi citită pe Haute Culture by Biz, Curatorialist și Revista Biz. Bineînțeles, și pe blogul personal, zenobisme.ro. A debutat cu „Zenobistele: 27 de feluri în care să ai succes, regăsindu-ți feminitatea” și recent a publicat, tot la Editura Hyperliteratura, Femei care suferă prea mult, demers jurnalistic transformat în proiect scris în colaborare cu o echipă de specialiști: dr. Paul I. Stanciu, dr. Maria-Laura Ianculescu, nutriționista Nicoleta Carmen Hodoiu și psihologa Florinela...
Interviu | Alina Șerban: „Avem nevoie de exemple pozitive ca să ne imaginăm despre noi altceva”
Cum devine arta spațiu de vindecare personală și, în același timp, gest public cu impact social? De la asumarea vulnerabilității autobiografice până la presiunea de a fi „prima” și de a deschide drumuri în cinematografia și teatrul românesc, am vorbit cu Alina Șerban în acest interviu despre reprezentare, responsabilitate și libertate interioară. Dialogul nostru a atins teme ca identitatea romă, lupta cu etichetele, forța exemplului pozitiv și capacitatea artei de a produce schimbări subtile, dar reale, în felul în care ne imaginăm pe noi înșine și pe ceilalți. Mă gândesc la I Declare at My Own Risk, dar și la...
Interviu | Bogdan Sassu: „Personajele mele, ca majoritatea semnelor pe care le reprezint în arta mea, sunt recontextualizări la un nou mediu sau la o nouă compoziție”
Expoziția de grup Human Bloom, deschisă la Elite Art Gallery până pe 27 februarie, propune o reflecție asupra transformării durerii în reziliență și asupra echilibrului ca stare instabilă, mereu negociată. În acest context, pictura lui Bogdan Sassu funcționează ca un spațiu intermediar, un „între” care deschide dialogul. Personajele sale absorb și reconfigurează conflictul, iar măștile, mâinile, semnele recognoscibile mutate dintr-un cadru în altul creează un teritoriu interpretativ în care identitatea rămâne fluidă. În acest interviu am explorat modul în care tensiunea personală devine mecanism de generare a imaginii, cum se afirmă simultan practica artistică drept exercițiu de confruntare și de...
Interviu | Gabriela Velea: „În context contemporan, vitraliul devine un limbaj al intimității și al identității. Îl eliberez de narațiunea religioasă, dar păstrez ritualul: tăierea, alegerea culorii, montajul”
Gabriela Velea (n. 1991, București) este artist vizual specializat în arta sticlei. Practica sa explorează fragilitatea și lumina ca dimensiuni poetice ale timpului, dezvoltând un limbaj vizual aflat la intersecția dintre rigoarea tehnică și gestul intuitiv. Lucrările sale funcționează ca meditații materiale asupra transparenței, transformării și memoriei, în care sticla devine un mediu al reflecției sensibile. În prezent, lucrează în propriul atelier, Atelierul de vitralii din București, un spațiu de creație și experiment unde tehnicile tradiționale se întâlnesc cu abordări contemporane. Practica sa recentă se concentrează pe reciclarea și reinterpretarea sticlei, transformată într-un suport al memoriei și al vieții reînnoite,...
Interviu | Peter Groth: „România este încă asociată cu perioada comunistă, cu Ceaușescu și Securitatea, cu atacurile de urs și cu Dracula. Dincolo de acestea, țara rămâne în continuare un punct alb pe hartă”
Fotografie din arhiva personală a traducătorului Peter Groth Deși conectată la lumea traducerilor de la noi, deci la cele făcute din alte limbi în română, abia de câțiva ani am început să acord o atenție sporită și celor care fac posibilă citirea cărților românilor în străinătate, descoperind astfel oameni profund pasionați de limba și cultura noastră, cu povești deosebite și o determinare de invidiat, lucru remarcat și de alții atunci când se afirmă că fac mai multe pentru literatura noastră și pentru imaginea de ansamblu a României în străinătate decât facem chiar noi, românii. Un astfel de profesionist pasionat este...
Interviu | Cosmin-Alexandru Grigoraș: „Lucrările mele ajung uneori să nu mai semene cu referința inițială, deoarece nu urmăresc să copiez cu fidelitate, ci mai degrabă să desenez o senzație pe care o am când privesc referința”
Cosmin-Alexandru Grigoraș este unul dintre artiștii tineri care lucrează cu memoria ca materie vie, instabilă. Câștigător al concursului #FRESH organizat de Elite Art Gallery, artistul construiește proiecte care pornesc de la arhive de familie, fotografii vechi și obiecte din cadre domestice, transformate într-o cercetare vizuală a intimității și a amintirii incomplete. În acest interviu am vorbit despre ambiguitate și despre modul în care trecutul continuă să rămână activ în prezentul lucrărilor sale. În lucrările tale, copilăria și familia apar mai degrabă ca un teritoriu de explorat, nu ca o poveste „de spus”. Cum îți dai seama că o amintire trebuie...
Interviu | Mădălina Necșulescu: „În pictură, explorarea memoriei este vizibilă în suprapuneri, estompări și contrastul clar-neclar dintre elemente, lucrările finale căpătând o calitate eterică”
Mădălina Necșulescu este una dintre artistele care lucrează cu memoria ca spațiu activ, fragil, mereu reconfigurabil. Pornind de la fotografii de familie, pictura și colajul ei construiesc scene domestice în care chipurile se estompează, iar obiectele, textul și atmosfera preiau greutatea emoțională a trecutului. Câștigătoare a concursului #FRESH, organizat de Elite Art Gallery, artista explorează relația dintre intimitate și universalitate, dintre amintire și vis, într-un demers care transformă nostalgia într-o formă de lucru cu prezentul. Datorită expoziției What still remains, unde a expus împreună cu alt câștigător al concursului, Cosmin-Alexandru Grigoraș, am vorbit cu Mădălina despre anonimat, memorie, familie și...
Interviu | „Încercăm să împingem limitele artei într-un dialog constant cu alte viziuni și discipline” (Adelina Luft, Ana Barbu, Delia Popa)
Grădina Cosmos de la Stația de Cercetare cu Dana Olărescu, fotografie de Raluca Voinea Cultivators of Life este un proiect multianual organizat de Asociația tranzit.ro/București și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acesta continuă și sprijină activitățile începute în 2021 la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață de la Siliștea Snagovului, centrat pe conservarea biodiversității, testarea unor prototipuri ecologice și regândirea relației dintre pământ, materiale și producție artistică. Curatoriat de Adelina Luft, programul propune studiul și formularea unui nou lexicon și a unor practici legate de relațiile emergente dintre cunoașterea indigenă, strămoșească, cultivarea pământului și științele naturii, realizat printr-o...
Interviu | Ioana Unk: „Am învățat să prețuiesc foarte mult proza scurtă americană, care exercită o influență tot mai mare asupra textelor mele”
Când ne gândim la povești de dragoste, ne așteptăm la clasicul cuplu: un el și o ea care depășesc aproape fără efort toate greutățile și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Însă cartea Ioanei Unk, Sindromul picioarelor neliniștite (editura Nemira, imprint n’autor coordonat de Eli Bădică), ne arată că dragostea are mai multe fețe, că ea nu înseamnă un singur lucru, ba mai mult, înseamnă pentru fiecare ceva diferit. Dacă un ceai de mușețel sau o foarfecă de croitorie pot salva o relație, ne poate spune doar protagonista. În spațiul creat de autoare, ea trebuie să-și facă loc printr-o grădină...
Interviu | Paul Breazu: „Poate că am schimbat Securitatea cu tot felul de termene & condiții. Libertatea artistică de astăzi se cam sufocă în propriile circumstanțe: scop, obiective, public-țintă, impact”
„steaua. young and innocent days” propune o reîntoarcere în timp ca formă de apropiere între generații, recuperând o poveste aproape uitată și transformând-o într-un cadru de dialog despre libertate, memorie și puterea gesturilor colective. Proiectul urmărește traseul unei acțiuni aparent mărunte – confecționarea unei stele și colindatul profesorilor, în iarna lui 1968 – pentru a dezvălui tensiunile și fragilitățile unei epoci în care jocul tinerilor se putea transforma, în orice clipă, în motiv de supraveghere și control. Prin expoziții, intervenții artistice, materiale de arhivă și o serie de evenimente publice, „steaua. young and innocent days” repune această istorie în circulație,...