Articles by Redacția Subversiv

Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu și Baba Zula, premiera Romica Puceanu Reimagined, cântece ceremoniale Huni Kuin, jam sessions deschise, artă contemporană, meșteșuguri și activități pe lac. Abonamentele de 180 de lei, cu acces inclus la afterparties, mai sunt disponibile doar până vineri. Mai sunt doar câteva zile până când Balkanik Festival – Home of World Music #13, fueled by OSCAR Downstream, deschide porțile noii sale case de pe malul Lacului Tei. Între 28 și 30 august 2026, Parcul Tei devine pentru un ultim weekend de vară un teritoriu al muzicilor lumii, în care lăutăria bucureșteană întâlnește fanfarele balcanice, psihedelia anatoliană, cântecele armenești, sonoritățile Orientului Mijlociu și, anul acesta, tradițiile comunității Huni Kuin din Amazonul brazilian. Festivalul își deschide porțile vineri, de la ora 16:00, sâmbătă și duminică de la ora 12:00. De la Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu, Baba Zula, Shiran & Bakal, Bubliczki, Cümbüş Cemaat și Kristijan Azirović Orkestar, până la premiera Romica Puceanu Reimagined, cântecele ceremoniale aduse din Amazon de Txana Ībã Huni Kuin și jam session-uri în care muzicienii sunt invitați să intre cu propriile instrumente și voci, ediția #13 construiește timp de trei zile o hartă muzicală care traversează Armenia, Balcanii, Orientul Mijlociu, Europa Centrală și America de Sud. În jurul scenelor, festivalul continuă prin artă contemporană, instalații, video mapping, talks, zeci de creatori independenți și meșteri, ateliere, gastronomie internațională, tarot și ghicit în cafea, zone de relaxare și activități pe Lacul Tei. Sub tema The Sounds of Heritage. The Rhythm of Now, Balkanik privește patrimoniul ca pe ceva care circulă între oameni, generații și geografii și care își schimbă forma tocmai pentru că rămâne viu. Primele sonorități ale ediției nu se vor auzi pe scenă, ci pe străzile Bucureștiului. Vineri, 28 august, de la ora 18:00, Kristijan Azirović Orkestar pornește în alai din Obor către Parcul Tei, iar fanfara sârbească va conduce publicul către noua casă Balkanik. De la 18:30, orchestra deschide Lake Stage, urmată de Shiran & Bakal, de la 20:30, și Ladaniva, de la 21:30. Una dintre cele mai iubite apariții ale noii scene world music europene, Ladaniva revine la București cu amestecul lor de folclor armean, ritmuri balcanice, jazz, reggae și pop. Shiran & Bakal aduc în aceeași seară cântece arabe, memorie familială, rădăcini irakiene și yemenite, sintetizatoare analogice și groove-uri de club. Sâmbătă, 29 august, programul Lake Stage începe la 17:30 cu premiera Romica Puceanu Reimagined. De la 19:30, Baba Zula aduce la București psihedelia anatoliană, saz electric, dub, improvizație și energia underground-ului din Istanbul, iar de la 21:30, Taraf de Caliu închide seara cu una dintre cele mai puternice expresii contemporane ale muzicii lăutărești românești. Duminică, Bubliczki deschid scena principală la 17:30 cu folk polonez, tradiții kashubiene, armonii klezmer și sufluri balcanice. De la 19:30 urcă pe scenă colectivul din Istanbul Cümbüş Cemaat, iar de la 21:30, Zdob și Zdub închid ediția #13 cu amestecul lor exploziv de rock, punk, ska și folclor moldovenesc. Romica Puceanu Reimagined: cântecele unei voci care continuă să circule: Ediția din 2026 este dedicată memoriei și moștenirii muzicale a Romicăi Puceanu, la 30 de ani de la dispariția uneia dintre marile voci ale muzicii lăutărești urbane românești și în apropierea centenarului nașterii sale, care va fi marcat în 2027. Sâmbătă, 29 august, de la 17:30, Balkanik prezintă în premieră proiectul Romica Puceanu Reimagined, creat special pentru această ediție. Pe aceeași scenă se întâlnesc Corina Sîrghi, Raluca Radu, Ioana Tătărușanu și Sorin Necunoscutu, alături de Valeriu Borcoș – electronică, Lucas Molina – percuție, Nelu Răducanu – țambal, Meltiade Mihalache – vioară, într-o formulă care pune repertoriul Romicăi în dialog cu sensibilități muzicale contemporane. Din Amazon la București: muzică ce se naște pe loc: O parte dintre cele mai speciale întâlniri muzicale ale ediției nu au o formă definitivă înainte de festival. Sâmbătă, de la ora 16:00, Txana Ībã Huni Kuin, reprezentant al comunității Huni Kuin din Amazonul brazilian, aduce în Parcul Tei cântece ceremoniale, rugăciuni și povești transmise din generație în generație. Crescut în satul Novo Futuro, Txana Ībã poartă mai departe prin cânt vocea și memoria strămoșilor săi și le pune în dialog cu oamenii și culturile întâlnite în călătoriile sale. În același spațiu va exista un bazar de artă indigenă Huni Kuin, dedicat susținerii comunității și protejării spațiului amazonian în care aceasta trăiește. Duminică, tot de la ora 16:00, festivalul găzduiește un Jam Session Lăutăresc, la care și-au confirmat deja prezența mai mulți muzicieni, dar a cărui formulă rămâne deliberat deschisă. Balkanik îi încurajează pe muzicienii aflați în public să vină cu instrumentele – sau cu vocea – și să intre în jam. Muzica lăutărească revine astfel într-unul dintre mediile prin care s-a transmis dintotdeauna: întâlnirea directă dintre muzicieni, repertoriul trecut de la unul la altul, ascultarea și improvizația. Brâncuși, între formă, tăcere și lumină În contextul Brâncuși150, Balkanik aduce în spațiul festivalului proiectul Forme care tac / Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival, care traduce câteva dintre principiile fundamentale ale universului brâncușian – esențializarea formei, verticalitatea, durata, tăcerea și lumina – în limbajul artei contemporane. Instalația monumentală Pasărea (care nu atinge pământul), realizată de scenografa și artista Raluca Pavel, funcționează ziua ca obiect sculptural, iar odată cu lăsarea întunericului este transformată prin video mapping-ul creat de Adistu, însoțit de o compoziție sonoră. Alături de ea, intervenția performativă Masa Tăcerii propune un moment colectiv de ascultare și prezență, suspendând pentru scurt timp ritmul festivalului. Și Poienița își schimbă forma după apus: între 21:00 și 23:30, vegetația devine suprafață pentru proiecții și apariții vizuale create prin video mapping. Balkanik se întinde anul acesta pe aproximativ 16.000 mp de spațiu verde, iar între concerte, Parcul Tei funcționează timp de trei zile și ca atelier, galerie și târg în aer liber. Expozițiile și instalațiile îi aduc împreună pe Atelierul Wood Be Nice, cu lucrări de grafică, colaj, mixed media și fotografie pe lemn, Bucharest Collage Collective, ilustratoarea Maretta Aivazian, cu Postcards from Armenia, și artista vizuală Ioana Vîlcu, cu instalația textilă Becoming – Arhitectura vieții. Târgul reunește peste 45

Pe 4 septembrie, de la ora 19:00, la Acaju Cafe (str. Anastasie Fătu nr. 2A), Harta Literară se lansează la Iași, într-o întâlnire despre felul în care literatura poate schimba modul în care privim orașul. Lansarea va fi urmată, pe 5 septembrie, de la ora 11:00, de un tur literar ghidat de scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu, o plimbare prin Iași în care traseul nu este stabilit dinainte, ci se construiește din povești, amintiri și întâmplări. După București și extinderea din 2026 către Brașov și Timișoara, Harta Literară continuă să construiască o rețea națională de orașe literare și adaugă Iașul pe harta sa digitală. Platforma cartografiază locuri care apar în cărți, spații cu valoare literară și repere importante din istoria literaturii, dar și librării, biblioteci, cafenele și alte locuri care fac parte din viața culturală a unui oraș. Astfel, literatura devine un punct de plecare pentru explorarea spațiului urban, iar orașul poate fi citit asemenea unei cărți. La Iași, această idee va fi dusă mai departe – pe 4 septembrie, lansarea de la Acaju îi va avea ca invitați pe Florin Lăzărescu, unul dintre fondatorii și director artistic al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT, Emil Munteanu, reprezentant al revistei și proiectului cultural Alecart, și Gabriela Vieru, doctorandă în literatură franceză contemporană la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Paris Sorbonne III, traducătoare și autoare de cronici literare și eseuri. Întâlnirea va fi moderată de Mircea Laslo, traducător și jurnalist cultural, din echipa Hărții Literare. Prezența lui Emil Munteanu aduce în discuție și felul în care literatura este descoperită, discutată și transmisă către generațiile tinere. „Alecart”, revistă de atitudine culturală editată de elevi și absolvenți ai Colegiului Național Iași și ai Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” Iași, este una dintre cele mai longevive inițiative culturale construite în jurul implicării directe a tinerilor. Fondată în 2008, publicația a fost premiată constant la nivel național și este parteneră a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT). În jurul revistei s-a dezvoltat un proiect cultural care include întâlniri cu scriitori și regizori, dezbateri, conferințe, expoziții, recitaluri și activități dedicate copiilor și tinerilor. În aceeași întâlnire, Gabriela Vieru va aduce perspectiva cercetătorului și traducătorului asupra literaturii contemporane. Doctorandă în literatură franceză contemporană la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Paris Sorbonne III, Gabriela Vieru scrie cronici literare și eseuri și lucrează ca traducătoare. A doua zi, pe 5 septembrie, de la ora 11:00, Florin Lăzărescu îi invită pe participanți într-un tur literar care refuză traseele turistice clasice. „Pe-aici am pățit o chestie” este o plimbare de aproximativ două ore prin Iași, pornind dintr-un punct comunicat celor înscriși și continuând „într-o direcție” pe care o vor decide poveștile. Participarea la tur este gratuită, dar locurile sunt limitate, așa că înscrierea este necesară pe site. „Orașul e plin de locuri pe lângă care treci fără să le bagi în seamă: un colț de stradă, o scară de bloc, o cârciumă care între timp s-a făcut farmacie, o stație de tramvai, un gard”, spune Florin Lăzărescu. Unele dintre povești i s-au întâmplat lui, altele altora, unele au ajuns în cărțile sale și s-au amestecat atât de bine cu realitatea încât nici scriitorul nu mai știe întotdeauna unde se termină întâmplarea și unde începe ficțiunea. Iar poveștile participanților sunt parte din traseu: o amintire poate schimba direcția, un loc poate deschide o altă poveste, iar o întâmplare de acum douăzeci de ani poate deveni motivul pentru care grupul traversează strada. „Nu vizităm monumente și nu bifăm obiective turistice. Cel mult trecem pe lângă ele”, spune scriitorul. Turul propune, în schimb, o formă de explorare în care orașul este privit prin poveștile celor care îl locuiesc, l-au traversat și l-au transformat în literatură. „Ne plimbăm prin Iași mânați de povești, aparent spre nicăieri. Însă poveștile duc întotdeauna undeva.” Despre Florin Lăzărescu Florin Lăzărescu este prozator și scenarist ieșean, membru fondator al FILIT și absolvent al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A debutat editorial în 2000 cu volumul de povestiri Cuiburi de vâsc, urmat de romanele Ce se știe despre ursul panda, Trimisul nostru special și Amorțire, volumele de povestiri Lampa cu căciulă și Întâmplări și personaje, precum și de cartea pentru copii Puiul de balaur, puiul de zmeu și puiul de om. Cărțile sale au fost traduse în zece limbi. În cinematografie, Florin Lăzărescu este scenaristul scurtmetrajului Lampa cu căciulă, regizat de Radu Jude și premiat la Sundance, și coscenarist al filmelor O umbră de nor…, prezentat la Cannes, și Aferim!, distins cu Ursul de Argint la Berlinale și cu Premiul Gopo pentru cel mai bun scenariu. Romanul Noaptea plec, noaptea mă-ntorc a primit Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași și Premiul Observator Lyceum pentru Proză în 2022. Despre proiect Harta Literară este prima platformă digitală interactivă din România dedicată cartografierii relației dintre literatură și spațiul urban. Proiectul a pornit de la București, unde platforma reunește în prezent peste 500 de locuri documentate și peste 1.500 de conexiuni cu opere literare și momente importante din istoria literaturii române. Prin extinderea către Brașov și Iași, alături de Timișoara,  proiectul își continuă obiectivul de a construi o rețea națională de orașe literare și de a crea noi moduri de întâlnire între literatură, oameni și spațiul pe care îl locuiesc. Harta Literară este construită pe patru direcții – culturală, educațională, turistică și urbană – și propune ca literatura să nu rămână doar între paginile unei cărți, ci să devină un instrument prin care putem privi altfel orașele României. Proiectul Harta Literară (www.hartaliterara.ro) este inițiat de Tech and Tonic, un ONG care folosește creativ tehnologia pentru proiecte interdisciplinare și pentru a analiza impactul acesteia în societate.  Harta Literară se bucură de sprijinul mai multor parteneri culturali, instituționali, educaționali și media: Agenția de cArte, Bookhub, Casa de Editură Max Blecher, Clivaj, CVLTARTES, Daniel Urdă, Editura Nemira, Editura Polirom, Educab, Educație Privată, Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania Brașov, Fashion Premium Magazine, Geo Spațial, Happ.ro, Hotnews,  Iași4u, Iașul Nostru, ICON by

Elite Art Gallery prezintă, în perioada 31 august – 8 octombrie 2026, expoziția Balchik Art Residency #23, care reunește lucrările celor opt artiști invitați în cea de-a XXIII-a ediție a rezidenței de la Balcic: Coon One, Carla Schoppel, Ciprian Antoci, Elena-Daniela Acatrinei, KSELE, Leo Oleg Dolghier, Mariana Hultoană și Pisica Pătrată. Vernisajul va avea loc miercuri, 2 septembrie, de la ora 18:30, la Elite Art Gallery. Balchik Art Residency continuă proiectul Pictori de azi la Balcic, inițiat de Asociația Elite Art în urmă cu peste două decenii și este un proiect construit în jurul unei întrebări care rămâne actuală: ce mai poate însemna astăzi un loc deja consacrat de istoria artei? Dacă, în perioada interbelică, Balcicul a devenit un important centru al picturii românești, unde s-a format o colonie artistică, rezidența propune generațiilor succesive de artiști o întâlnire directă cu acest spațiu și cu memoria lui. Această ediție reunește practici și perspective diferite asupra Balcicului, de la pictură, desen și colaj analogic la limbaje provenite din arta urbană. Unii dintre artiști lucrează cu linia și culoarea, dezvoltând o relație gestuală cu natura. Alții aduc la suprafață vocabularul imaginii urbane, transferând în pictură personaje și arhitecturi imaginare sau apelează la limbaje situate între observație și construcție vizuală, cu un interes pentru memorie, percepție și orientare, recompunând imagini preexistente prin decupare și suprapunere. Prin această diversitate, expoziția nu încearcă să producă o imagine unitară a Balcicului. Dimpotrivă, lucrările arată cum același loc poate genera imagini foarte diferite în funcție de instrumentele și referințele fiecărui artist. Peisajul devine un punct de plecare pentru raportarea contemporană la teritoriul dens al reprezentării. „Balcicul a fost pictat atât de mult, încât provocarea nu mai este să găsești încă un unghi din care să-l reprezinți, ci să găsești o formă prin care să-l vezi din nou. Ediția aceasta se desprinde de tradiția peisagistică ce a consacrat acest loc, și arată ce a rămas în noi după întâlnirea cu Balcicul. Diferențele dintre tehnicile artiștilor sunt esențiale. Ele arată că un loc nu este o imagine și că tradiția poate continua tocmai atunci când încetează să fie repetată.” (Carla Schoppel, curatorul expoziției) Balchik Art Residency rămâne unul dintre proiectele de tradiție ale Asociației Elite Art. De-a lungul anilor, rezidența a adus împreună peste 250 de artiști români și a generat peste 1.000 de lucrări, construind în timp o arhivă vizuală a felului în care Balcicul a fost privit și reinterpretat de artiști aparținând unor generații și practici diferite.

4–27 septembrie 2026 | Olari – Câmpulung Muscel – Țibănești – Călinești În septembrie, patru spații istorice din România își deschid curțile pentru cinema european, muzică live și poezie contemporană. Film la Conac – Curți Deschise, un proiect al Asociației Culturale Metropolis realizat în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio, propune patru weekenduri culturale consecutive la Conacul Neamțu din Olari, Vila Golescu din Câmpulung Muscel, Conacul Petre P. Carp din Țibănești și Conacul Miclescu din Călinești. Timp de trei zile în fiecare loc, patrimoniul devine cadrul unei experiențe culturale comune. În fiecare seară, în curtea conacului, un ecran de mari dimensiuni va găzdui proiecții de film european recent, alese din zona cinemaului de autor cu recunoaștere internațională, dar cu o relație directă cu publicul larg. Programul este completat de concerte în formule acustice și contemporane, performance-uri de poezie și sunet, tururi ghidate ale spațiilor istorice și activități pentru copii și tineri. Proiectul pornește de la o idee esențială pentru viitorul patrimoniului construit: conservarea este doar o parte a procesului. Pentru ca un conac să rămână relevant, el trebuie reintegrat în viața comunității, cunoscut, frecventat și folosit responsabil. Film la Conac – Curți Deschise transformă temporar curțile acestor ansambluri în spații publice de cultură, în care publicul local se întâlnește cu vizitatori din orașele apropiate, artiști contemporani și poveștile locurilor. Patru conace, patru weekenduri Circuitul începe în Oltenia și continuă spre Muntenia și Moldova: 4–6 septembrie – Conacul Neamțu, Olari, com. Pârșcoveni, Olt Unul dintre puținele exemple de arhitectură civilă istorică păstrate în sudul României, Conacul Neamțu se află într-un proces amplu de conservare și reactivare coordonat de Pro Patrimonio. În jurul său au fost dezvoltate în ultimii ani programe educaționale pentru copiii și comunitățile din zonă, iar conacul este gândit pe termen lung ca resursă culturală și educațională pentru regiune. 11–13 septembrie – Vila Golescu, Câmpulung Muscel, Argeș Vila și parcul său în terase alcătuiesc unul dintre cele mai interesante ansambluri din circuit, în care patrimoniul arhitectural se întâlnește cu patrimoniul peisager. Spațiul găzduiește deja programe de educație, cercetare și creație ale Pro Patrimonio și oferă proiectului un context în care experiența culturală se extinde de la clădire la grădină și peisaj. 18–20 septembrie – Conacul Petre P. Carp, Țibănești, Iași Ansamblul de la Țibănești are deja o lungă istorie de activare prin proiecte dedicate patrimoniului, arhitecturii, meșteșugurilor și educației. Film la Conac adaugă acestui context o nouă dimensiune – cinema contemporan, muzică și literatură, într-un format adresat atât comunității locale, cât și publicului regional. 25–27 septembrie – Conacul Miclescu, Călinești, Botoșani Conacul Miclescu este unul dintre reperele patrimoniului istoric din nordul Moldovei și un spațiu care găzduiește deja inițiative culturale. Pro Patrimonio îl include, de exemplu, în circuitul festivalului Concerte pe Siret, alături de Casa George Enescu din Mihăileni. În fiecare dintre cele patru locații sunt programate trei seri de cinema în aer liber, alături de concert, performance poetic, două activități dedicate copiilor și tinerilor și, în măsura în care condițiile de acces ale fiecărui monument permit, tururi ghidate. Cinema european sub cerul de septembrie Selecția de film este construită în jurul unor producții europene recente care păstrează exigența cinemaului de autor, dar au poveste, umor, emoție și o forță vizuală care le face accesibile unor categorii largi de public. Printre titlurile aflate în selecția acestei prime ediții se numără Prieten tăcut / Silent Friend de Ildikó Enyedi, distribuit în România de Bad Unicorn, Micuța Amélie, Nouvelle Vague de Richard Linklater și La Grazia de Paolo Sorrentino, ultimele trei aflate în catalogul Independența Film. Diversitatea titlurilor este deliberată. De la cinema despre memorie, timp și relația noastră cu natura, la animație, istoria cinemaului sau filme construite în jurul unor personaje puternice și recognoscibile, selecția urmărește să creeze un prim contact firesc cu cinemaul european contemporan pentru spectatorii care nu frecventează în mod obișnuit festivaluri sau cinematografe de artă. Filmele vor fi proiectate seara, pe un ecran de mari dimensiuni instalat în curtea fiecărui conac, astfel încât proiecția să funcționeze în primul rând ca experiență colectivă – un cinema temporar construit în jurul unui loc istoric. Muzică live și poezie contemporană Programul mută în același spațiu forme artistice care rareori se întâlnesc în comunitățile rurale în afara unui festival. Concertele vor aduce artiști care lucrează între tradiție și limbaje contemporane, în formule adaptate caracterului intim al curților istorice. Printre muzicienii invitați se numără Simona Delegeanu și Sara Eslami, alături de alte proiecte care vor fi anunțate odată cu programele complete ale celor patru weekenduri. Componenta literară propune poezia contemporană în format live, însoțită de muzică sau intervenții sonore. În locul lecturii literare convenționale, publicul va întâlni poezia prin voce, ritm și performance, într-un format construit special pentru spațiul deschis. Printre autorii invitați se numără Moni Stănilă, Ligia Keșișian, Marius Aldea, Sorin Despot și Ioana Tătărușanu. Pentru copii și adolescenți, programul va include ateliere de animație stop-motion, scriere creativă și treasure hunt patrimonial, construite pornind de la arhitectura și istoria fiecărui loc. Acolo unde accesul este posibil, echipa Pro Patrimonio va organiza și tururi ghidate ale conacelor, introducând publicul în istoria clădirilor, transformările lor și procesele de conservare. O campanie pentru Conacul Perticari–Davila Film la Conac – Curți Deschise va avea și o miză concretă de solidaritate patrimonială. Pe întreaga durată a proiectului va fi desfășurată o campanie de informare și strângere de fonduri pentru Conacul Perticari–Davila din Izvoru, Argeș, unul dintre siturile aflate în grija Pro Patrimonio. Ansamblul Perticari–Davila a intrat în proprietatea Fundației Pro Patrimonio în 2025, iar fundația lucrează în prezent la o strategie pe termen lung pentru reabilitarea și valorificarea domeniului. Primele priorități sunt concrete și urgente – lucrări de punere în siguranță și elaborarea studiilor necesare începerii restaurării. Conacul are deja o istorie importantă de lucru cu comunitatea din Izvoru. În anii anteriori, Pro Patrimonio a organizat aici ateliere de educație pentru patrimoniu, expoziții, proiecții, activități pentru copii și proiecte în care comunitatea locală a participat direct la imaginarea unor noi funcțiuni pentru domeniu. În cadrul celor patru weekenduri Film la Conac, publicul va putea afla

Cu peisaje spectaculoase și un relief variat, de la vârfuri montane abrupte la trasee de coastă, Turcia este de mult timp o destinație apreciată de pasionații de drumeții și activități în aer liber. Diversitatea sa geografică oferă, totodată, un cadru excepțional pentru competiții sportive de anvergură, în special pentru cursele de ultratrail, care îmbină provocările fizice extreme cu experiențe autentice în mijlocul naturii. De la Marea Neagră la Riviera Turcească, din regiunea Marmara până în Cappadocia, Turcia găzduiește pe tot parcursul anului competiții de ultratrail de nivel internațional. Această atractivitate se înscrie și într-una dintre tendințele de călătorie aflate în ascensiune în 2026, tot mai mulți turiști alegându-și destinațiile în funcție de activitățile în aer liber și evenimentele sportive, pe fondul interesului tot mai mare pentru drumeții și vacanțe dedicate mișcării și unui stil de viață activ.  Fiecare competiție oferă o perspectivă diferită asupra peisajelor Turciei, iar Runfire Salt Lake Ultra Trail se numără printre cele mai spectaculoase exemple. Organizată pe impresionanta suprafață albă a Lacului Tuz, în Eskil, provincia Aksaray, în perioada 21-23 august 2026, cursa combină o provocare fizică extremă cu un decor natural aproape ireal. Cu sprijinul Agenției pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA), ediția din 2026 va reuni 750 de sportivi din 13 țări, consolidând profilul internațional al evenimentului. Alături de aceștia, sute de vizitatori sunt așteptați să descopere vastele întinderi de sare ale Lacului Tuz, al căror peisaj amintește de suprafața unei planete pustii, cu miraje care pot apărea la orizont.  O călătorie de neuitat pe întinderea albă și nesfârșită a Lacului Tuz Având drept fundal spectaculos Lacul Tuz, Runfire Salt Lake Ultra Trail promite o experiență memorabilă, cu șapte categorii distincte, adaptate sportivilor cu niveluri diferite de pregătire. Programul include curse de 10 km, 10 km pe echipe, 15 km de zi și de noapte, 20 km, 40 km, 80 km și 100 de mile (160 km). Prin diversitatea probelor, Runfire se adresează atât alergătorilor de distanțe scurte, cât și sportivilor experimentați în ultramaraton. Runfire Salt Lake Ultra Trail a luat naștere ca cea mai dificilă etapă a competiției Runfire Cappadocia, lansată în 2012 drept al doilea ultramaraton pe etape din Turcia, după Ultramaratonul Drumul Liciei. Din 2016, această secțiune devenită emblematică s-a transformat într-un ultramaraton independent, desfășurat într-o singură etapă pe vasta suprafață albă a Lacului Tuz. Runfire înseamnă însă mai mult decât o cursă de anduranță. Evenimentul se transformă într-o experiență completă, cu o zonă de camping animată, spectacole live, muzică și o gamă variată de activități.  Sustenabilitate ecologică și socială Situat la intersecția provinciilor Ankara, Aksaray și Konya, în Anatolia Centrală, Lacul Tuz este al doilea cel mai mare lac din Turcia. În ciuda suprafeței sale vaste, lacul este extrem de puțin adânc, cu o adâncime medie de sub 50 de centimetri și una maximă de aproximativ un metru. Pe măsură ce vara avansează, evaporarea determină retragerea apei și scoate la iveală un spectaculos strat de sare, care poate ajunge la aproximativ 30 de centimetri grosime. Dincolo de dimensiunile impresionante și peisajul său strălucitor, Lacul Tuz reprezintă un refugiu esențial pentru fauna migratoare. Desemnat Arie Specială de Protecție a Mediului, lacul este recunoscut pentru biodiversitatea sa remarcabilă și pentru importanța sa ca habitat al păsărilor acvatice migratoare și cuibăritoare. Lacul Tuz este, de asemenea, una dintre cele mai importante zone de reproducere a flamingilor din Turcia, găzduind anual mii de exemplare care își fac aici cuiburile. UNESCO a inclus Aria Specială de Protecție a Mediului Lacul Tuz pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial, în semn de recunoaștere a valorii sale naturale și ecologice deosebite. Desfășurat într-un ecosistem atât de fragil precum cel al Lacului Tuz, Runfire Salt Lake Ultra Trail plasează protecția mediului în centrul fiecărei etape a organizării. Ghidată de principii clare de sustenabilitate, echipa evenimentului depune eforturi constante pentru conservarea acestui peisaj unic.  Detalii despre eveniment Perioada: 21-23 august 2026 Locul desfășurării: Lacul Tuz (Eskil), Aksaray, Turcia Startul cursei de 100 de mile: 21 august 2026 Festivalul și celelalte curse: 22 august 2026 Ceremoniile de premiere: 22-23 august 2026

Ce se întâmplă când lași în urmă Bucureștiul, îți pui rucsacul în spate și mergi singur, prin caniculă, timp de o lună? Uneori ajungi la destinație. Alteori ajungi, fără să-ți dai seama, mai aproape de tine. Împăcare pe Via Transilvanica, debutul editorial al jurnalistei Anca Iosif, publicat de Editura Alice Books, în colecția Yesterday, este povestea a peste 700 de kilometri parcurși singură, printr-o Românie pe cât de spectaculoasă, pe atât de reală: printre păduri și animale sălbatice, stâne și oi, sate și oameni, dar mai ales printre propriile frici, comparații, așteptări și blocaje.  Ce a împins-o, de fapt, la drum a fost o stare de amorțeală acumulată în ultimii ani, într-un oraș mare, în care natura – atât de importantă în alte perioade ale vieții ei – dispăruse aproape complet. Tratamentul era cel evident: „Mi-am zis că să pornesc pe un drum, fizic, mi-e singura șansă să mă scutur din amorțeală”, cum povestește Anca Iosif. „Să fug spre natură și să recuperez mulți kilometri deodată, prin păduri. Să mă bată vântul, să mă prindă ploaia, să mă plâng de căldură, să mă bâzâie țânțarii. Să mă umplu de praf și noroi. Să transpir șiroaie.” Cei 700 de kilometri devin, practic, un spațiu suspendat și separat de cotidianul autoarei, în care își face cadoul timpului și al drumului. Cartea devine un jurnal intim în care autoarea, în timp ce merge, face pauze sau se pregătește de final de zi, încearcă să-și răspundă la mai multe întrebări amânate de prea mult timp. Una dintre forțele cărții vine tocmai din sinceritatea cu care Anca Iosif vorbește despre senzația atât de familiară de a fi „în urmă” față de ceilalți. În jurul nostru, oamenii își cumpără case, își schimbă mașinile, fac copii, emigrează, investesc și avansează în carieră. Iar noi, uneori, ne uităm la toate acestea și ne întrebăm dacă nu cumva ar trebui să facem același lucru. „Ei fac un copil, eu fac ce fac și-s cu rucsacul în spate. Ei se duc la all-inclusive; eu mă duc cu gândul la locuri mai puțin bătute. Ei își schimbă mașina, eu tot n-am permis. Ei știu cât să lase vinul la decantat, eu încă încerc să înțeleg dacă titlurile de stat sunt și de mine. Ne vedem, ne oglindim, eu cu impresia că sunt în urmă la viață, ei așteptând o poveste captivantă.” Concluzia? Simplă și eliberatoare: „Deciziile mele, trăiesc cu ele.” O călătorie prin România, dar și prin propria minte Împăcare pe Via Transilvanica este, în același timp, un jurnal de călătorie, o confesiune și o cronică a României de astăzi. Anca Iosif scrie despre peisaje, oboseală, căldură, praf, noroi, oameni întâlniți pe drum și situații care o scot din zona de confort, dar și despre toate lucrurile pe care le purtăm cu noi chiar și atunci când ne schimbăm radical decorul. Pentru că poți pleca din București, dar nu poți lăsa atât de ușor în urmă ceea ce ai în cap. Așteptările celorlalți vin cu tine. Fricile vin cu tine. Comparațiile vin cu tine. Și, uneori, tot ce trebuie să faci este să mergi suficient de mult încât să începi să le auzi altfel. Cartea devine astfel povestea unei femei trecute de 35 de ani, care pornește din nou la drum, de data aceasta cu așteptări, mai ales de la ea însăși. O poveste despre cât de bine poate fi să lași natura și oamenii să te sprijine, să te surprindă și, uneori, chiar să te vindece. Dar și despre România pe care o întâlnești când alegi să mergi încet, pe jos, prin ea – fără cosmetizări și fără filtre.  Despre autoare Anca Iosif este jurnalistă și locuiește în București. De peste 20 de ani își face drum spre munți și caută pretexte să scrie despre ce găsește acolo, în vârfurile lor sau în universurile din jur. Cu o viziune lirică asupra lumii și peste 15 ani de experiență în jurnalism, Anca Iosif îmbină în Împăcare pe Via Transilvanica poezia drumului cu observația jurnalistică și introspecția, într-o poveste personală despre libertate, așteptări și întoarcerea la lucrurile care contează. Cartea a fost scrisă cu sprijinul Recorder și este publicată de Editura Alice Books, în colecția Yesterday. Volumul este disponibil pentru comandă online și în librăriile fizice. Evenimentul de lansare a cărții este deschis publicului și are loc la București pe data de 24 august, începând cu ora 18:30, la Cărturești Verona (terasă), unde publicul se va bucura de o discuție captivantă între autoare și jurnalistul Cristian Lupșa, urmată de o sesiune de autografe.  

Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR revine la Botoșani între 17 și 20 septembrie 2026. Cea de-a doua ediție, desfășurată sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România, continuă să adune în jurul cărții copii, adolescenți, profesori, autori, ilustratori și profesioniști ai domeniului editorial. Ediția din 2026 va aduce la Botoșani noi întâlniri cu scriitori, ateliere, mese rotunde, workshopuri tematice, conferințe, concerte și expoziții inedite. În parteneriat cu Asociația Forma Mentis și cu sprijinul NN, Festivalul APOLODOR își extinde în acest an dimensiunea educațională prin găzduirea unor ateliere de cultură și educație financiară pentru copii și adolescenți, pe grupe de vârste. Totodată, părinții, bunicii și ceilalți însoțitori ai copiilor vor avea ocazia nu doar să participe la ateliere și să descopere, alături de cei mici, principii esențiale ale educației financiare, dar și să beneficieze de o asigurare de viață de grup, fără costuri, pusă la dispoziție de NN membrilor comunității Forma Mentis. „O carte poate deschide un univers pe care niciun ecran nu îl poate înlocui. Prin susținerea inițiativelor care îi încurajează pe copii să citească, contribuim la dezvoltarea imaginației, a gândirii critice și a puterii de concentrare. Credem cu tărie ca viitorul va aparține celor care pot înțelege, analiza și lua decizii informate. De aceea, NN susține cu convingere inițiativele care îi apropie pe copii de cărți și îi ajută să își construiască un viitor mai bun. Educația financiară este la fel de importantă precum educația prin lectură. Într-o lume tot mai complexă, copiii și tinerii au nevoie să înțeleagă de la vârste fragede valoarea banilor, diferența dintre nevoi și dorințe, importanța economisirii și a planificării pentru viitor. Aceste cunoștințe îi ajută să ia decizii responsabile, să își construiască independența și să privească viitorul cu mai multă încredere. Credem că dezvoltarea unei generații bine pregătite începe atât cu puterea de a înțelege ceea ce citește, cât și cu abilitatea de a gestiona în mod responsabil resursele de care dispune.” (Gabriela Lupaș-Țicu, CEO NN Asigurări & CCO NN Asigurări de Viață) Într-un festival dedicat copiilor și adolescenților, educația financiară completează firesc experiența participanților, iar atelierele dedicate culturii financiare au ca scop să le ofere instrumentele potrivite pentru a lua decizii responsabile și a-și forma obiceiuri sănătoase încă de la o vârstă fragedă. Parteneriatul contribuie la extinderea accesului la educație financiară pentru copii și tineri și reflectă angajamentul comun al Asociației Forma Mentis și al NN de a susține inițiative educaționale cu impact în comunitate. În același timp, activități dedicate bibliotecarilor și cadrelor didactice au menirea de a sprijini rolul lor esențial de formatori, oferindu-le resurse și perspective prin care pot integra mai ușor educația financiară în activitățile lor cu copiii și adolescenții. „Cultura financiară a copiilor îi pregătește pentru lumea de azi și mai ales pentru cea de mâine. Și mai este ceva, extrem de important: o educație financiară corectă este de natură să stabilească rolul prioritar al culturii în calitatea vieții și construcția identității personale. Persoanele independente financiar sunt de regulă asidue consumatoare de cultură, mereu atente la rafinarea propriului gust artistic. Altfel spus, o educație financiară timpurie și sănătoasă este un ingredient de bază al dezvoltării întregului câmp cultural.” (Dan Lungu, director al Festivalului APOLODOR) Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR este inițiat de scriitorii Dan Lungu, director al festivalului, și Luminița Corneanu, director artistic. Festivalul este organizat de Fundația Corona, cu finanțarea Consiliului Local și a Primăriei Botoșani.  Despre NN   NN este un grup de entități financiare care oferă produse de asigurări și pensii private. NN și-a început activitatea în România în 1997, fiind prima companie internațională care a intrat pe piața locală de asigurări de viață. Din 2007, NN activează și pe piața de pensii private, în 2016 s-a extins în segmentul de asigurări de sănătate, iar din 2020 oferă și asigurări de locuință. 

Programul pe zile la CODRU Festival 2026 a fost publicat, iar organizatorii au anunțat una dintre cele mai complexe ediții. Între 28 și 30 august 2026, publicul este invitat să își petreacă ultimul weekend din vară la unul dintre cele mai iubite festivaluri din România. Pădurea Verde din Timișoara devine, din nou, un loc în care muzica, natura, arta și comunitatea se întâlnesc pentru o experiență completă. Pe afișul din acest an se regăsesc artiști de top din România și din afara țării, într-un program care traversează genuri și generații. Pe cele cinci scene amenajate în mijlocul naturii, participanții vor explora un univers sonor divers, de la rock alternativ până la folclor reinterpretat, hip-hop și trap. Programul pe zile la CODRU6 Vineri, 28 august – Energie alternativă și un start în forță Prima zi de festival este condusă de S.A.R.S., una dintre cele mai iubite trupe din Balcani, care sărbătorește anul acesta 20 de ani de activitate. Aceștia aduc mixul lor inconfundabil de pop-rock cu influențe balcanice, iar fanii vor putea asculta live celebra lor piesă Perspektiva. Alături de ei, vor electriza atmosfera Alternosfera, Damian & Brothers, Robin and the Backstabbers și Adrian Despot & Cezar Popescu, care vor urca pe scenă în formula Acu2tic: două chitare acustice și piese emblematice ale formației, de la „Praf de stele” la „Basul și cu toba mare”. Pasionații de muzică urbană și trap îi vor putea asculta pe Oscar, IDK, Calinacho și Lucawts. Seara va fi completată de RUP Takeover – DJ Mă-Ta b2b Săr.casm și de afterparty-ul reggaeton cu El Cartel, plus o mulțime de alți artiști independenți și DJ. Line-up complet: S.A.R.S., ALTERNOSFERA, DAMIAN & BROTHERS, ROBIN AND THE BACKSTABBERS, RUP TAKEOVER – DJ MA-TA b2b SAR.CASM, SPECIAL GUEST: ROMEO FANTASTICK, CALINACHO, IDK, LUCAWTS, OSCAR, EL CARTEL, ADRIAN DESPOT & CEZAR POPESCU, CLAUDIA ŞERDAN & JIMI EL LACO, CYPHER, DAMAGE:CTRL, DREW, EMU, MANDU, OIGĂN, RAZY, REVAN, YOSHUU, DISKO ANKSYETE (CORINA SUCAROV), SEAR BLISS, SHE, SUR AUSTRU. Afterparty: EL CARTEL. Sâmbătă, 29 august – Folclor urban, hip-hop și fuziuni culturale Sâmbăta este dedicată sound-ului autentic românesc, avându-i ca headlineri pe cei de la Subcarpați, dar și nume grele din hip-hop și trap, precum Puya, Ian, Albert NBN, MGK și Noua Unspe. Iubitorii de fusion vor fi încântați de prezența trupei E-an-na și a proiectului Balkandreea & The Balkan Sisters. Nu vor lipsi momentele speciale asigurate de Dordeduh, Amalia Gaiță sau Nocturn. Line-up complet: SUBCARPATI, PUYA, E-AN-NA, BALKANDREEA & THE BALKAN SISTERS, RUP TAKEOVER – DJ MÅ-TA b2b PAULVLJ, SPECIAL GUEST: BALKANDREEA & E-AN-NA, ALBERT NBN, IAN, MGK, NOUA UNSPE, 4AWL, AMALIA GAIŢĂ, ASAWAY, BOB RAMANKA, EXOB, KAYF, LEANU, MANDU, MINI ZUCCHINI, NARCISS, RAUL PRODAN, RAVE WITH YOUR KID[S] – DONISAN / SABINCP, TANO TULVAN, BLUTRINĂ, DORDEDUH, EMO REUNION, NOCTURN. Afterparty: EL CARTEL. Duminică, 30 august – ritmuri internaționale Ultima seară de festival promite să fie una memorabilă, avându-i în prim-plan pe legendarii Gipsy Kings featuring Tonino Baliardo. Vor fi momente de folclor prin trupe precum Ternipe, Lupii lui Calancea & Surorile Osoianu, dar și un vibe modern, efervescent, cu HVNDS, Rava și Petre Ștefan. Line-up complet: GIPSY KINGS featuring Tonino Baliardo, TERNIPE, LUPII LUI CALANCEA & SURORILE OSOIANU, HVNDS, RUP TAKEOVER – Dj MA-TA + ZABRANENA, MUZIKA (GORO + BAT SIMO), ADELINMM, PETRE STEFAN, RAVA, VANILLA, ACOUSTIC BOYZ, BEATHEICE, BIA & MC GEEZA, CIREŞAN MANDU – RAVE WITH YOUR KID[S] – DONISAN / SABINCP, SOULMAZE, UFO, ZOLEEVEE DOOMNEZEU, ORDINUL NEGRU, PRÄPÄD. Afterparty: EL CARTEL. „CODRU este un festival construit în jurul unei stări. Ne-am dorit un lineup care să spună o poveste, în care să descoperi artiști noi, să cânți alături de nume pe care le iubești de ani de zile și să pleci cu sentimentul că ai trăit ultimele zile de vară exact așa cum trebuia. Abia așteptăm să ne revedem în Pădurea Verde.” (Victor Balaniuc, Co-fondator și General Manager CODRU Festival) Dincolo de line-up-ul muzical, CODRU6 se remarcă printr-o identitate vizuală și ecologică puternică. Ediția din acest an aduce unul dintre cele mai ample proiecte de artă dezvoltate de CODRU până acum. Realizate aproape integral din materiale reciclabile, instalațiile spun o poveste despre transformare, creativitate și relația strânsă dintre om și natură. Aceste intervenții urbane și forestiere demonstrează că arta poate fi atât spectaculoasă, cât și prietenoasă cu mediul. „Ne-am propus să demonstrăm că frumusețea poate apărea din ceea ce alții consideră deja consumat. Instalațiile de la CODRU6 sunt rezultatul sutelor de ore de lucru, al experimentului și al colaborării dintre studenți, artiști și mentori. Fiecare piesă este realizată manual, din materiale reciclate, iar împreună vor transforma pădurea într-o galerie de artă în aer liber.” (Elena Aronoaie-Adorian, Director Creativ CODRU) Comunitate și sustenabilitate CODRU continuă să îmbine muzica, cultura și responsabilitatea față de natură. Evenimentul rămâne unul dintre puținele festivaluri din Europa în care sustenabilitatea și intervențiile artistice sunt la fel de importante pentru experiența publicului ca concertele în sine. Pe lângă concerte și artă, participanții vor descoperi multe zone de relaxare, activități interactive pentru toate vârstele și zone dedicate spiritului comunitar. CODRU6 are loc în perioada 28-30 august 2026, în Pădurea Verde din Timișoara. Biletele sunt disponibile pe codrufestival.ro și pe iabilet.ro. Ultimul weekend din vară se dansează la CODRU. Pentru noutăți și conținut în timp real, surprize și oferte, urmărește CODRU pe Facebook, Instagram și YouTube.

Între 28 și 30 august, Parcul Tei devine o galerie, un atelier și un loc de întâlnire în aer liber, cu expoziții, proiecții nocturne, conversații despre oraș, demonstrații de meșteșug și zeci de experiențe pentru public. La Balkanik Festival, îți poți petrece după-amiezile în natură, descoperind o instalație de artă, un atelier de colaj, o demonstrație de meșteșug, o conversație despre oraș, un video mapping printre copaci sau o sesiune de tarot. Între 28 și 30 august, Parcul Tei devine mai mult decât un spațiu de festival, un univers în sine, un adevărat muzeu în aer liber. Ajuns la cea de-a XIII-a ediție, Balkanik Festival – Home of World Music, fueled by OSCAR Downstream, se mută anul acesta pentru prima dată pe malul Lacului Tei și își extinde universul dincolo de scena de concerte. În paralel cu programul muzical, pajiștile și zonele umbrite ale parcului vor găzdui expoziții și instalații de artă contemporană, video mapping, talks, ateliere pentru copii și adulți, demonstrații de meșteșug și un târg cu peste 45 de creatori și expozanți. Muzica rămâne centrul de gravitație al Balkanik, iar ediția #13 aduce pe scenele din Parcul Tei artiști din România și din întreaga lume. Pe scena principală vor urca Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu, Baba Zula, Bubliczki, Shiran & Bakal, Cümbüş Cemaat, Kristijan Azirović Orkestar, alături de Romica Puceanu Reimagined, proiectul creat special pentru festival, care reunește o nouă generație de muzicieni în jurul repertoriului uneia dintre marile voci ale muzicii lăutărești. Dincolo de scena mare, muzica se răspândește prin întregul parc, cu DJ seturi, jam sessions și performance-uri, iar festivalul începe încă din afara lui: vineri, Kristijan Azirović Orkestar pornește într-un alai muzical din Obor către Parcul Tei, invitând publicul să intre în ritmul Balkanik înainte de primul concert. Sub tema The Sounds of Heritage. The Rhythm of Now, ediția din 2026 explorează felul în care patrimoniul continuă să circule, să se transforme și să capete forme noi. Dacă pe scenă această idee se traduce prin întâlnirea muzicilor tradiționale cu limbajele contemporane, în restul festivalului conversația continuă prin sculptură, colaj, ilustrație, textile, tehnologie, meșteșug și intervenții participative. O galerie în aer liber: de la Armenia la arhitectura interioară a sinelui Mai multe expoziții de artă contemporană vor putea fi descoperite pe parcursul celor trei zile de festival. Atelierul Wood Be Nice aduce o expoziție colectivă cu lucrări de grafică, colaj, mixed media și fotografie pe lemn, în timp ce Bucharest Collage Collective propune o expoziție dedicată colajului – un teritoriu al fragmentelor recuperate, decupate și recompuse în istorii vizuale noi. Ilustratoarea Maretta Aivazian prezintă „Postcards from Armenia”, o călătorie ilustrată prin Armenia de astăzi. Expoziția construiește un portret afectiv al țării prin străzi, arhitectură, piețe, gusturi, obiceiuri și scene ale vieții cotidiene – fragmente care, puse împreună, vorbesc despre identitatea unui loc mai intim decât ar putea-o face o hartă. „Becoming. – Arhitectura vieții”, semnată de artista vizuală Ioana Vîlcu, explorează fragilitatea și complexitatea procesului de acceptare – a propriei persoane, a deciziilor luate, a celor din jur și a traseului unic pe care îl parcurgem. În centrul lucrării se află două reprezentări suprapuse ale sinelui: un portret invers, abia perceptibil, care vorbește despre o identitate încă incertă, și un al doilea, vertical și mai bine definit, în care aceasta începe să se cristalizeze. Structurile textile suspendate extind lucrarea în spațiu și creează un univers personal aflat între vulnerabilitate și forță, construcție și căutare. Cu studii în arte textile și design textil la București, Ioana Vîlcu lucrează cu serigrafie, vopsiri naturale și chimice, material și textură, explorând relația dintre corp, natură și emoție. Brâncuși, reinterpretat prin lumină și tăcere La 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, programul „Forme care tac / Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival” aduce în parc două intervenții contemporane: „Pasărea (care nu atinge pământul)”, instalația monumentală creată de Raluca Pavel și activată după lăsarea întunericului prin video mapping-ul lui Adistu și o compoziție sonoră, și „Masa Tăcerii”, o intervenție performativă colectivă construită ca un ritual de ascultare și prezență. Proiectul pornește de la principii ale gândirii brâncușiene – esențializarea formei, verticalitatea, lumina, durata și tăcerea – și le transferă în limbajele artei contemporane, fără să reproducă literal operele artistului. Când se lasă seara, parcul se transformă prin lumină Video mapping-ul realizat de Adistu pentru sălciile de pe malul lacului, sky wheel și Pasărea (care nu atinge pământul) este powered by Epson, partener de tradiție al Balkanik Festival. Epson, lider global în domeniul tehnologiilor de imprimare și proiecție, continuă și în acest an parteneriatul de tradiție cu Festivalul Balkanik. Prin proiectoarele sale profesionale de ultimă generație, recunoscute pentru luminozitatea ridicată, fiabilitate și calitatea excepțională a imaginii, Epson contribuie la crearea unor experiențe vizuale captivante care completează atmosfera festivalului. Recunoscută la nivel global pentru expertiza în tehnologiile de proiecție, compania dezvoltă soluții performante utilizate în evenimente culturale, educaționale și de divertisment din întreaga lume. Prin acest parteneriat de lungă durată, Epson susține întâlnirea dintre artă, cultură și tehnologie. În Poieniță, o altă intervenție va schimba peisajul după apus. Artistul vizual și multimedia Silviu Luda va aduce printre copaci un video mapping populat de animale sălbatice diafane, apariții construite din lumină și imagine în mișcare, proiectate în mijlocul vegetației reale. Cu peste 15 ani de activitate la intersecția dintre street art, video mapping, instalații new media, scenografie digitală și imagine în mișcare, Silviu Luda explorează felul în care proiecția, animația și lumina pot modifica percepția unui spațiu. Lucrările sale, de la intervenții monumentale pe fațade la scenografii digitale și live visuals, au fost realizate în colaborare cu teatre, muzee, festivaluri și instituții culturale din România și din străinătate.  În altă zonă a festivalului, Epson va amenaja un spațiu de home cinema, unde publicul va putea urmări fragmente de filme și videoclipuri balcanice – un mic refugiu cinematografic în mijlocul festivalului, între două concerte sau înainte de lăsarea serii. Talks: despre oraș, comunitate și spațiul pe care îl locuim Programul de talks al ediției #13 pornește de

Spectacolul de dans contemporan și performance Patosfera pornește în această toamnă în turneu prin cinci orașe: București, Craiova, Sfântu Gheorghe, Bistrița, Arad. În conceptul și coregrafia Mădălinei Dan, Patosfera (spectacol produs de Centrul Național al Dansului București) este sfera patosului emoției, creată prin mișcare, dans, sunet, text și imagine, aduse laolaltă într-o sinteză de influențe diverse precum iridescența, clasele de fitness, cosmologia, muzica trap, studiul furnicilor, studiul afectelor spațiul urban și tehnologia. Aici se formează un spațiu fluid, structurat în jurul unei compoziții corporale unitare, în care individualitățile, dinamica și subiectivitatea afectivă formează un corp extins. Mădălina Dan, împreună cu cei cinci performeri, Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru și George Pleșa, și cu Denis Bolborea, care semnează muzica spectacolului, propun un univers fragil și strălucitor, specific gândirii ecologice, descentrat de perspectiva strict umană și a unei realități unice și fixe. „Patosfera este un compus descompus și recompus de realități care se dilată și se contractă în funcție de pulsațiile vieții care se amestecă în cele mai mici crăpături din jurul nostru.” (Mădălina Dan) În mișcare, cinci corpuri devin o membrană translucidă fără centru, prin care se vede, în straturi, freamătul lumii. Publicul este invitat să reflecteze asupra propriilor relații de interdependență și sfere de coabitare și grijă, precum și asupra contradicției, suprapunerii și deformărilor care le susțin. Prin Patosfera, Mădălina Dan își continuă explorările legate de corp ca un continuum: un spațiu nedefinitiv al întâlnirii, aglutinării și experimentului. Toamna aceasta suntem invitați la cinci reprezentații ale spectacolului Patosfera: 7 septembrie în București, la Centrul Național al Dansului București (CNDB), în cadrul Festivalului Connect 9 septembrie în Craiova, la Teatrul Național „Marin Sorescu”, în cadrul Festivalului Connect 12 septembrie în Sfântu Gheorghe, la Teatrul „Andrei Mureșanu” 15 septembrie în Bistrița, la Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” 16 octombrie în Arad, la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”. Acces Biletele pentru spectacolul Patosfera vor fi în curând disponibile online și la casele de bilete ale centrelor culturale și ale teatrelor partenere; pentru actualizări, urmăriți site-urile și paginile de social media ale acestora și ale Festivalului Connect. Despre proiect Aceste reprezentații fac parte din proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare. În cadrul proiectului vor avea loc, de asemenea, ateliere de dans contemporan cu Mădălina Dan și ateliere de management cultural cu Ioana Gonțea și Alexandra Mihali. Datele și spațiile care găzduiesc aceste ateliere vor fi anunțate la începutul lunii septembrie. Concept, direcție artistică, coregrafie și dramaturgie: Mădălina Dan Coregrafie realizată în colaborare cu dansatorii/oarele și performerii/ele: Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru, George Pleșca. Sound design și compoziții muzicale: Denis Bolborea, Cătălin Diaconu Set/video design: Alina Ușurelu Costume: Ioana Surdu (Noir Morphosis) Light design: Marius Costache Text și dramaturgie în colaborare cu: Mihaela Michailov Asistență: Georgia Măciuceanu Producție: Centrul Național al Dansului București (CNDB) Spectacol co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Coordonare de proiect turneu: Ioana Gonțea și Alexandra Mihali Identitate grafică turneu: Ioana Petcu Comunicare și PR turneu: Cristiana Andrei, Deniz Otay Spectacolul Patosfera a avut premiera în 2023 la CNDB. Proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acest proiect nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Partenerii proiectului: Centrul Național al Dansului București (CNDB), Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Festivalul Connect, Cărturești. Parteneri media: Radio România Cultural, Scena9, IQads, Zile și Nopți, Zeppelin, Subversiv.