Articles by Redacția Subversiv

Fotografie de Cristina Bodnărescu În noiembrie, Muzeul de Artă Brașov devine locul unei întâlniri între artă contemporană, poezie, tehnologie și știința naturii, prin Protocol pentru natură, un proiect artistic multimedia și educațional care pornește de la o întrebare simplă și complicată în același timp: ce reguli, schimburi și forme de cooperare fac posibilă viața împreună? Curatoriat de Ioana Iuna Șerban, proiectul reunește artiști new media, poeți și o specialistă în biodiversitate într-un proces de cercetare și co-creație din care se nasc cinci instalații multimedia, prezentate în expoziție între 7 și 20 noiembrie, alături de un performance, un concert-poezie și tururi ghidate pentru public și elevi. Într-un sens tehnic, un protocol este un set de reguli prin care entități diferite pot comunica și funcționa împreună. Protocol pentru natură mută această idee din zona tehnologiei către lumea vie și o folosește ca metaforă pentru interdependență, adaptare și coexistență. Natura nu apare aici ca un decor sau ca o resursă aflată la dispoziția omului, ci ca o rețea vie, dinamică și fragilă, în care fiecare intervenție produce efecte asupra întregului. Această perspectivă stă la baza cercetării artistice realizate de cele cinci echipe de artiști new media și poeți, împreună cu specialista în biodiversitate Alina Ioniță. Andreea Săsăran și Alexandru Funieru, David Lazăr și Ioana Iuna Șerban, Ethics of Joy (Cristina Bodnărescu & George Urse) și Teodora Coman, Zoița Delia Călinescu și Andrei Dósa, Dan-Adrian Ionescu și Bogdan Tiutiu pornesc de la cercetarea științifică pentru a explora, prin experimentare și co-producție, modalități diferite de a transforma temele biodiversității și interdependenței în experiențe artistice interdisciplinare. „Protocol pentru natură” se deschide pe 7 noiembrie, la Muzeul de Artă Brașov, printr-un vernisaj în care expoziția va fi activată performativ de coregrafa Anamaria Guguian, alături de dansatori din colectivul I dance U. Performance-ul creat special pentru proiect pornește de la ideile de interdependență, reciprocitate și coexistență și pune în relație corpul, lucrările multimedia, spațiul și sunetul, transformând expoziția într-un teritoriu care poate fi nu doar privit, ci și traversat și experimentat. Pe parcursul expoziției, între 13 și 19 noiembrie, aproximativ 130 de elevi din școli partenere din Brașov vor participa la tururi interactive susținute de Cristina Bodnărescu, iar în weekendul 14–15 noiembrie va avea loc și un tur dedicat publicului larg. Vizitele sunt gândite ca spații de conversație despre artă, poezie, tehnologie și ecologie, în care publicul este încurajat să descopere nu doar lucrările, ci și procesele și întrebările care au stat în spatele lor. La finalul perioadei expoziționale, pe 20 noiembrie, Muzeul de Artă Brașov găzduiește un concert-poezie susținut de trupa brașoveană de art-rock Phonic Bomb și poeții invitați în proiect. Textele nou create în cadrul „Protocol pentru natură” vor fi transformate într-o lectură performativă acompaniată de muzică instrumentală, într-un format care continuă cercetarea proiectului dincolo de spațiul instalațiilor. Seara se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. Componenta educațională este completată de itinerarea instalației interactive „Ecosfera”, realizată de Ethics of Joy, care va fi activată timp de câteva zile, în luna decembrie, la Școala Gimnazială Budila,  din județul Brașov, oferind elevilor o experiență de învățare ecologică prin imagine, sunet și mișcare. Explorând cele patru sisteme ale planetei (hidrosfera, biosfera, litosfera și atmosfera), instalația îi transformă pe participanți în parte activă a lucrării, ale cărei imagini și peisaje sonore se modifică în funcție de mișcările lor. Componenta educațională, dezvoltată împreună cu performera Oana Kansoun, propune exerciții adaptate elevilor, prin care aceștia descoperă prin experiență directă concepte precum echilibrul, schimbul și interdependența dintre organisme și mediu. Prin toate aceste întâlniri, Protocol pentru natură propune mai puțin o expoziție despre natură și mai mult o experiență despre relații: dintre om și alte forme de viață, dintre corp și tehnologie, dintre poezie și imagine, dintre cercetare și imaginație. Fiecare dintre cele cinci lucrări devine, astfel, un posibil „protocol” pentru natură – o formulă artistică prin care putem privi mai atent ceea ce ne înconjoară și putem începe să înțelegem că, într-un ecosistem, nimic nu există cu adevărat de unul singur. Despre proiect Protocol pentru natură este un proiect organizat de Ethics of Joy, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Muzeul de Artă Brașov, Asociația Culturală Noiz, Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch”, Școala Gimnazială nr. 27 Brașov, Şcoala Gimnazială Nr. 14 Braşov, Școala Gimnazială Budila. Parteneri media: Agenția de cArte, Bookhub, Cărturești, Curatorial, CVLTARTES, Daniel Urdă, Happ.ro, Iscoada, iuhuu Brașov, La pas prin Brașov, Litera 9, Matca Literară, News BV, Observator Cultural, Propagarta, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Răsfoiala, Revista Arta, Subversiv, Zile și Nopți. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Despre inițiatori Ethics of Joy este un duo multidisciplinar, format din artiștii Cristina Bodnărescu și George Urse, care explorează prin artă digitală, sunet și instalații interactive cum ne putem reconecta cu non-umanul.

Prima ediție Balkanik Festival desfășurată pe malul Lacului Tei a adunat timp de trei zile muzicieni, artiști și public din toate generațiile și din toate colțurile lumii. Proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined”, finanțat de Ministerul Culturii, a adus în mijlocul festivalului un omagiu contemporan lui Constantin Brâncuși, construit din sculptură, lumină, sunet, video mapping și performance. Cea de-a XIII-a ediție Balkanik Festival – Home of World Music, fueled by OSCAR Downstream, desfășurată între 28 și 30 august pentru prima dată în Parcul Tei, a adunat 15.000 de participanți pe parcursul celor trei zile. Noul spațiu de pe malul Lacului Tei a deschis un capitol important în istoria festivalului, care a crescut anul acesta atât ca dimensiune, cât și ca diversitate a programului, transformând aproximativ 16.000 mp de parc într-un teritoriu comun pentru muzică, artă contemporană, meșteșuguri, gastronomie, întâlniri și experiențe construite în jurul lacului și al naturii. Timp de trei zile și trei nopți, oameni de toate vârstele și veniți din țări și culturi diferite au dansat împreună în fața scenelor Balkanik. Festivalul a început vineri cu un alai condus de Kristijan Azirović Orkestar, care a pornit din Piața Obor și a străbătut străzile până în Parcul Tei, readucând pentru câteva ore în București imaginea fanfarelor care însoțeau odinioară nunțile, sărbătorile și marile întâlniri ale comunităților. Au urmat trei zile în care scena de pe malul lacului a trecut de la un univers muzical la altul. Ladaniva a oferit unul dintre momentele memorabile ale ediției, incluzând în concert și „Șaraiman”, din repertoriul Romicăi Puceanu, și „Lume, lume”, cunoscută în interpretarea Mariei Tănase, și invitându-l pe scenă pe muzicianul român Sorin Niculae. Taraf de Caliu a transformat seara de sâmbătă într-o amplă celebrare a muzicii lăutărești, alături de soliștii Viorica Rudăreasa, Tony Baboon și Ionuț Guluna, iar Baba Zula, prietenii vechi ai festivalului, au avut una dintre cele mai spectaculoase intrări ale ediției: au traversat Lacul Tei cântând într-o barcă și au urcat direct pe scenă, în lumina apusului. Duminică seara, Zdob și Zdub au închis ediția a XIII-a cu un concert care a ținut publicul în dans până la final. Unul dintre momentele speciale ale ediției a fost premiera „Romica Puceanu Reimagined”, proiect creat de Balkanik Festival în memoria marii artiste, la 30 de ani de la dispariția sa. Vocile și limbajele muzicale ale unei noi generații de artiști au intrat în dialog cu repertoriul Romicăi Puceanu într-un spectacol primit extraordinar de public, confirmând încă o dată una dintre direcțiile pe care Balkanik le urmărește de la început: patrimoniul muzical rămâne viu atunci când poate fi transmis, reinterpretat și locuit de prezent. În același spirit, instalația „Talk to Romica” a transformat un vechi telefon într-un portal sonor către vocea artistei: publicul a putut ridica receptorul și asculta fragmente de arhivă, mărturii și cântece, într-o întâlnire intimă cu Romica Puceanu, la câțiva pași de scena pe care muzica ei era reinterpretată. Brâncuși Reimagined: de la forma sculpturală la un parc locuit de lumină O dimensiune aparte a celei de-a XIII-a ediții a fost proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined”, organizat de Asociația Culturală Metropolis și finanțat de Ministerul Culturii, în contextul aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Sprijinul Ministerului Culturii a făcut posibilă dezvoltarea unui proiect care a depășit formula comemorativă și a adus moștenirea lui Brâncuși în contact direct cu publicul unui festival contemporan. În locul reproducerii unor opere cunoscute, artiștii invitați au lucrat pornind de la principii și teme care traversează creația brâncușiană – esențializarea formei, relația dintre materie și lumină, verticalitatea, zborul, natura, tăcerea și capacitatea unei forme de a se transforma prin felul în care este privită. În centrul proiectului s-a aflat „Pasărea (care nu atinge pământul)”, instalația monumentală realizată de artista scenografă Raluca Pavel. Inspirată de cercetarea îndelungată a lui Brâncuși asupra motivului păsării și al zborului, lucrarea a existat în două ipostaze: ziua, ca formă sculpturală albă, așezată în peisajul verde al Parcului Tei, iar după lăsarea întunericului, ca suprafață vie pentru imagine și lumină. În fiecare seară, instalația a fost transformată prin video mapping-ul realizat de Adistu, care a urmărit arhitectura sculpturii, fragmentând și recompunând volumele sale prin imagine în mișcare. Proiecțiile au fost însoțite de un univers sonor construit din sintetizatoare, sunete de păsări și texturi celeste, astfel încât experiența a continuat dincolo de imagine: forma părea să se desprindă de propria materie, iar ideea de zbor era tradusă simultan în lumină, mișcare și sunet. Această întâlnire dintre sculptură și tehnologie a continuat una dintre întrebările centrale ale proiectului: cum poate fi privit Brâncuși dinspre prezent, fără a-l reproduce? În opera sa, pasărea este redusă progresiv până când anatomia aproape dispare, iar forma ajunge să sugereze mai curând elanul și ascensiunea decât corpul unei ființe. La Balkanik, lumina a devenit un material contemporan capabil să continue această cercetare, modificând permanent percepția aceleiași forme. Proiectului i s-a alăturat „Masa Tăcerii”, intervenție performativă colectivă care a introdus un gest aparent paradoxal în mijlocul unui festival de muzică: un timp dedicat liniștii, ascultării și prezenței. Cele două direcții – forma transformată prin lumină și spațiul transformat prin tăcere – au construit împreună un omagiu viu adus lui Brâncuși, în care moștenirea culturală a devenit punct de plecare pentru creație contemporană. Creaturile din Poieniță și imaginarul unei lumi arhaice Video mapping-ul a schimbat însă după apus și o altă parte a festivalului. În Poieniță, artistul vizual și multimedia Silviu Luda a populat vegetația cu animale, apariții fantastice și creaturi mitologice construite din lumină și imagine în mișcare. Copacii reali au devenit suprafețe de proiecție, iar publicul descoperea, pe măsură ce înainta prin întuneric, siluete și ființe efemere ascunse printre frunze. Intervenția a intrat firesc în dialog cu proiectul Brâncuși prin relația sa cu natura, imaginarul popular și lumea arhaică. Formarea artistică a lui Brâncuși și vocabularul său vizual au fost profund legate de cultura materială și de tradițiile lumii rurale în care s-a născut, pe care artistul le-a transformat însă

12 și 13 septembrie, la București, în parteneriat cu Teatrul Metropolis, Vanner Collective prezintă premiera noului spectacol „Liber Volatilium”, care va porni apoi într-un turneu național, cu reprezentații la Râmnicu-Vâlcea, Galați și Bacău. Ce se întâmplă atunci când nevoia de a aparține devine mai puternică decât nevoia de a gândi cu propria minte? Cât de ușor putem ajunge să credem în promisiunea unei lumi mai bune atunci când ea ne este oferită de cineva care pare să știe drumul? Și ce se întâmplă cu libertatea noastră atunci când, pentru a face parte dintr-un „noi”, începem să renunțăm, puțin câte puțin, la propriul discernământ? „Liber Volatilium”, un spectacol despre libertate, manipulare și nevoia de apartenență, construit de Vanner Collective sub forma unei alegorii politice contemporane, are premiera pe 12 și 13 septembrie, la Sala Mică a Teatrul Metropolis din București, de la orele 19.30. „Liber Volatilium” este o alegorie despre mecanismele manipulării în masă și despre felul în care promisiunea apartenenței poate deveni un instrument de control. Zborul colectiv devine aici imaginea unei societăți în care oamenii sunt atrași de discursuri care promit siguranță, sens și un viitor mai bun, în timp ce limitele dintre solidaritate și conformism devin din ce în ce mai greu de observat. Spectacolul continuă direcțiile tematice și estetice deschise de „Bestiar”, producție care a avut premiera în 2024 și care se joacă cu casa închisă de atunci. Dacă „Bestiar” a privit vulnerabilitatea individului în relație cu presiunile sociale, „Liber Volatilium” urmărește ce se întâmplă mai departe: felul în care vulnerabilitățile, aspirațiile și nevoia noastră de sens pot deveni materia primă a unor construcții ideologice fragile, dar seducătoare. În centrul spectacolului se află un univers utopic populat de păsări. Patru tineri înaripați se află în competiție pentru poziția de lider a unei lumi noi și testează, pe rând, limitele dintre solidaritate și trădare, încredere și abandon, libertate și obediență. Într-o lume în care tuturor li se promite zborul, întrebarea devine cine stabilește direcția. „Am pus pe masă toate conceptele acestea uriașe – libertate, zbor, manipulare – și le-am privit și le-am dat o formă care mi-a stârnit curiozitatea. Și pe urmă, le-am lăsat să se joace neîngrădite de preconcepții și încrâncenări, cu mici fărâme din noi toți care am contribuit la eliberarea lor.  În „Liber Volatilium”, libertatea nu este un dat, ci o alegere care trebuie făcută și refăcută. Când credința în liderii pe care i-am investit cu rolul de salvatori se destramă, rămâne întrebarea esențială: ce facem cu propria noastră capacitate de a alege?”  (Denisa Nicolae, regizoarea spectacolului) Spectacolul pornește de la o cercetare interdisciplinară asupra propagandei contemporane, manipulării emoționale, esteticii discursului extremist și simbolisticii păsărilor în diferite ideologii. Cercetarea a stat la baza unei dramaturgii colaborative, dezvoltate de trei tinere dramaturge în cadrul unui laborator de co-creație. Spectacolul are la bază textele „Încredere / Iertare” de Raluca Cîrciumaru, „Putere” de Alina Pietrăreanu și „Nido Celeste” de Ioana Dajbog, adaptat de Raluca Mănescu. Conceptul și regia îi aparțin Denisei Nicolae, coregrafia și mișcarea scenică sunt semnate de Teodora Velescu, scenografia de Șteff Chelaru, sound designul de Adrian Piciorea, lighting designul de Alexandros Raptis, iar consultant muzical este Oana Pușcatu. Din distribuție fac parte Valentina Kocsis, Răzvan Ionescu, Anaïs Agi-Ali, Adelin Tudorache și Nicholas Cațianis. După premiera din București, spectacolul va porni într-un turneu național, deschizând în trei comunități spații de dialog despre responsabilitate individuală, gândire critică și dinamica manipulării colective. Reprezentațiile din turneu sunt programate astfel: Râmnicu-Vâlcea: 24 și 25 septembrie – Teatrul Anton Pann (ora 19.00) Galați: 30 septembrie și 1 octombrie – Casa Studenților (ora 19.00),  în parteneriat cu Teatrul Fani Tardini Bacău: 2 octombrie – Teatrul Bacovia  – două reprezentații în aceeași zi (ora 15.00 și ora 19.00) „Liber Volatilium. Pentru uz ideologic” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul este inițiat și produs de Vanner Collective, în parteneriat cu Teatrul Metropolis. Parteneri media: Bookhub, Ceașca de Cultură, Clivaj, Contacte Culturale, CVLTARTES, Happ.ro, LIFE.ro, Liternet, Matca Literară, Mezomorf, Munteanu Recomandă, Muze și Arme, Observator Cultural, Palindrom, Postmodern.ro, Psychologies, Radio București FM, Radio România Cultural, Revista BIZ, Subversiv, Zile și Nopți. Vanner Collective este un colectiv de creatori din România, format în 2016. Crescând idei și proiecte artistice inovatoare, Vanner le vorbește oamenilor prin intermediul unor proiecte culturale provocatoare și actuale, care deschid discuții, cresc conștientizarea și îndeamnă la empatie. Misiunea asociației Vanner Collective este de a apropia produsul cultural și lumea creatorilor de publicul din România, prin crearea unor medii colaborative și participative, multi și interdisciplinare. Demersurile asociației conțin o puternică componentă educativă și de creștere, precum și o componentă itinerantă a proiectelor ce deschide dialoguri cu comunitățile în care ajunge, invitând la chestionare și introspecție. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

În această toamnă, spectacolul de dans contemporan și performance Patosfera a pornit în turneu prin țară, iar marți, 15 septembrie, de la ora 19.00, ajunge la Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” din Bistrița.  În conceptul Mădălinei Dan, Patosfera este o coregrafie a coabitării, invitând publicul să reflecteze la propriile relații de interdependență și grijă și la contradicțiile care le susțin. La ce trebuie să fim atenți – cu toate simțurile, prin emoție, din solidaritate – atunci când căutăm să ne înțelegem locul în lume? Patosfera este o lentilă pusă pe acele relații de coexistență din care facem parte, dar și pe fisurile subtile care găzduiesc nenumărate lumi în jurul nostru; lumi cu care împărtășim viața și patosul, ca ritm și modalitate a ei. Ființe, ritmuri și procese vii – o furnică singură, o sclipire, un munte de plastic, un delir, un like, un doliu, un mușuroi. Cum se compun și se ciocnesc aceste lumi – cele din care facem parte, dar și cele pe care le reprezentăm? Dar un univers artistic – cum e creat, cu ale cui mijloace? Patosfera face și o întoarcere către sine și procesele prin care a fost bricolată – și ne face atenți la subiectivitățile care performează. Cine sunt ele și care e condiția lor? Care e, în general, condiția performerilor, a artiștilor, a lucrătorilor culturali? În ce puncte nevralgice munca lor devine, pragmatic, aproape imposibilă? Suntem invitați să reflectăm la construcția universurilor artistice, la condițiile tot mai precare și imprevizibile în care artistele și artiștii sunt nevoiți să muncească; la fragilitatea artei și a culturii în prezentul și viitorul nostru comun. Spectacolul, o producție a Centrului Național al Dansului București (CNDB) este o sinteză de influențe diverse, precum iridescența, clasele de fitness, cosmologia, muzica trap, studiul furnicilor, studiul afectelor spațiului urban și tehnologia, care se îmbină și se suprapun. Mădălina Dan, împreună cu cei cinci performeri, Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru, George Pleșca, și Denis Bolborea, care semnează muzica spectacolului, propun un univers fragil și strălucitor, specific gândirii ecologice, din care răzbate – nu fără ironie și emoție – o odă trap a artistului către el însuși. Biletele sunt disponibile aici. Pentru persoanele sub 18 ani intrarea este gratuită. Despre Mădălina Dan Coregrafă și performer, Mădălina Dan este una dintre creatoarele consacrate în dansul contemporan din România, activă pe scenele internaționale, dar și foarte prezentă și implicată în contextul coregrafic local, în care investește cu generozitate timp, energie și cunoaștere. Artista creează conținuturi și metodologii  de lucru pe care le împărtășește în contexte care devin spații de comunicare, fiind un adevărat explorator și conector între oameni, colective și idei. Este absolventă a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București și a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică din București – secţia Coregrafie; tot la UNATC a absolvit și un master în scriere dramatică. Între 1998 și 2003, a fost membră a companiei de dans „Oleg Danovski” din Constanţa. Între 2014-2016, a studiat în Berlin la HZ (Hochschulübergreifende Zentrum Tanz Berlin) în programul masteral SoDA (Solo/Dance/Authorship). În 2015, primește Premiul CNDB, iar în 2016 este Artistă asociată a Centrului Național al Dansului București. Este implicată în programul de mentorat din cadrul Academiei de Dans și Performance, program intensiv de educație și formare în dansul contemporan, desfășurat la Centrul Național al Dansului. Echipa Patosfera Concept, direcție artistică, coregrafie și dramaturgie: Mădălina Dan Coregrafie realizată în colaborare cu dansatorii/oarele și performerii/ele: Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru, George Pleșca. Sound design și compoziții muzicale: Denis Bolborea, Cătălin Diaconu Set/video design: Alina Ușurelu Costume: Ioana Surdu (Noir Morphosis) Light design: Marius Costache Text și dramaturgie în colaborare cu: Mihaela Michailov Asistență: Georgia Măciuceanu Producție: Centrul Național al Dansului București (CNDB) Spectacol co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Coordonare turneu: Ioana Gonțea și Alexandra Mihali Identitate grafică turneu: Ioana Petcu Coordonare comunicare și PR turneu: Deniz Otay Strategie social media turneu: Cristiana Andrei, Anne Mihăilescu Spectacolul Patosfera a avut premiera în 2023 la CNDB. Această reprezentație face parte din proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare.  Proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acest proiect nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Partenerii proiectului: Centrul Național al Dansului București (CNDB), Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Festivalul Connect, Cărturești. Parteneri media: Radio România Cultural, Scena9, IQads, Zile și Nopți, Zeppelin, Subversiv.

În al doilea weekend din luna septembrie, proiectul „Film la Conac – Curți Deschise” ajunge la Vila Golescu din Câmpulung Muscel cu trei seri de cinema european în aer liber, muzică live, poezie contemporană, scurtmetraje realizate local și ateliere de regie pentru copii și adolescenți. Intrarea este liberă.  Vila Golescu și parcul său în terase formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri de patrimoniu din Câmpulung Muscel, în care arhitectura și peisajul se completează firesc. Aflat astăzi în grija Fundației Pro Patrimonio, spațiul găzduiește proiecte care aduc patrimoniul în dialog cu arta, educația și viața contemporană. În fiecare seară, curtea vilei se transformă într-un cinematograf în aer liber, cu filme europene recente de autor, accesibile publicului larg. Muzica și poezia completează programul de weekend, iar două scurtmetraje realizate în Câmpulung aduc pe ecran povești și autori ai comunității locale. Programul evenimentului:  VINERI, 11 SEEPTEMBRIE Ora 20:10 – Salutăm inițiativele cinematografice locale: Silenzio Amore, în regia și scenariul lui Răzvan Bucșoiu.  Filmat la Colegiul Național Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, Silenzio Amore este un scurtmetraj independent despre adolescență, romantism și felul în care trecutul poate irupe în prezent. Filmul a fost selectat la Long Beach Underground Film Festival și în cadrul Lift-Off Global Network. Prin includerea sa în program, Film la Conac – Curți Deschise își propune să ofere vizibilitate inițiativelor cinematografice locale și producțiilor independente dezvoltate în comunitățile prin care proiectul călătorește Ora 20:30 – Film în aer liber: Culorile timpului în regia lui Cédric Klapisch  O poveste despre familie, memorie și moștenire, în care descoperirea unei case vechi deschide o călătorie între prezent și Parisul sfârșitului de secol XIX SÂMBĂTĂ, 12 SEPTEMBRIE Ora  17:30 – 19:00 – Atelier de regie pentru copii și adolescenți Cu Alexandra Șuta –  Un atelier practic în care participanții descoperă cum se construiește o poveste pentru ecran, cum se gândește un cadru și cum o idee poate devenir film. Ora  19:15 – Concert: Battements de l’Orient Un proiect muzical multicultural inițiat în 2019, care explorează legăturile dintre tradițiile Orientului și cele ale Europei. Concertul traversează influențe otomane, arabe, persane și grecești, într-un dialog între tradiție, improvizație și reinterpretare contemporană. Ansamblul reunește flaut, politiki lyra, oud, voce, tar persan, violoncel și percuții orientale: Feras Sarmini, Ioana Bălașa, Sara Eslami, Alexandru Nistoreanu, Sergiu Marin, Ciprian Baciu. Ora  20:30 – Film în aer liber: Prieten tăcut / Silent Friend în regia lui Ildikó Enyedi Trei povești, trei epoci și un arbore secular care devine martor al trecerii timpului și al relației dintre oameni și natură. Un film care își găsește un context aparte în parcul Vilei Golescu. DUMINICĂ, 13 SEPTEMBRIE Ora 17:30 – 19:00 – Atelier de regie pentru copii și adolescenți Cu Alexandra Șuta -Atelierul continuă explorarea limbajului cinematografic prin exerciții de poveste, cadru, regie și lucru în echipă. Ora 19:15 – 19:55 – Performance poetic Ligia Keșișian & Sara Eslami — Poezia contemporană întâlnește muzica persană într-un performance în care poemele Ligiei Keșișian sunt acompaniate la tar de muziciana iraniană Sara Eslami. Vocea, textul și instrumentul construiesc împreună un spațiu sonor intim, la granița dintre lectură, muzică și performance. Ora  20:05 – Scurtmetraj realizat de copii din comunitatea locală: Pâine, unt și gem Realizat în cadrul Atelierului de Regie de la Școala Sf. Iacob, cu elevi din Comunitatea 5S, Pâine, unt și gem este un film despre copilărie, apartenență și curajul de a nu lăsa judecata celorlalți să decidă cine ești. Filmul face parte din seria „5 dintre ai noștri”, un proiect Sertarul Creativ Media, coordonat de Alexandra Șuta.  Imediat după scurtmetraj – Film în aer liber: Micuța Amélie în regia lui Maïlys Vallade & Liane-Cho Han.  O animație pentru copii și adulți, ludică și inventivă vizual, despre primele întâlniri cu lumea, limbajul și imaginația. Pe parcursul întregului weekend vor avea loc și activități de descoperire a Vilei Golescu și a parcului său, realizate împreună cu echipa Pro Patrimonio. Intrarea la toate evenimentele și activitățile este liberă. Proiectul se adresează atât comunităților locale, cât și publicului din orașele apropiate, urmărind să transforme fiecare weekend într-o destinație de turism cultural de proximitate. Este o invitație la o călătorie de o zi sau de un weekend întreg, care îmbină patrimoniul arhitectural cu cinemaul, muzica și literatura contemporană. Dincolo de dimensiunea artistică, proiectul poartă și o miză concretă de solidaritate patrimonială: pe întreaga durată a celor patru weekenduri se va desfășura o campanie de strângere de fonduri dedicată punerii în siguranță și restaurării Conacului Perticari – Davila din Izvoru, Argeș. Publicul este astfel invitat nu doar să se bucure de cultură în spații istorice, ci să participe activ la salvarea și continuarea patrimoniului construit.  Donațiile pot fi realizate de asemenea la acest link: https://www.propatrimonio.org/donate/  Evenimentul de la Conacul Neamțu marchează doar începutul circuitului cultural, care va continua pe parcursul întregii luni septembrie în alte trei spații istorice din țară: Vila Golescu din Câmpulung Muscel (11 – 13 septembrie), Conacul Petre P. Carp din Țibănești (18 – 20 septembrie) și Conacul Miclescu din Călinești (25 – 27 septembrie). Film la Conac – Curți deschise este un proiect organizat de Asociația Culturală Metropolis, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Parteneri media: Radio Guerrila, Agerpress, Aici a stat, Bookhub, Cinefan, CVLTARTES, Filme – Cărți, Evenimentul Muscelean, Ziar Exclusiv, Happ, Igloo, Movienews, Munteanu Recomandă, Răsfoiala, Romania Journal, Scena 9, Spotmedia, Subversiv, Sunete, Utopia Balcanică, Zeppelin, Zile și Nopți. 

Iubitorii de cinema sunt invitați să redescopere filme care au scris istorie în cadrul Best of Classy Film Festival, eveniment organizat de Asociația Proiector la Happy Cinema Vitantis.  Timp de trei zile, publicul va putea revedea pe marele ecran opt titluri memorabile, de la filme-cult și capodopere ale cinematografiei până la povești care au devenit repere pentru generații întregi de spectatori.  Programul Best of Classy Film Festival debutează vineri, 25 septembrie, cu două dintre cele mai cunoscute filme ale cinematografiei moderne: „Matrix”, de la ora 19:00, și „Fight Club”, de la ora 19:30. Sâmbătă, 26 septembrie, cinefilii sunt invitați la o adevărată călătorie prin istoria filmului. De la ora 16:00 va fi proiectat „Pe aripile vântului”, urmat de „Cetățeanul Kane”, de la 17:30, și „Casablanca”, de la ora 20:00. Duminică, 27 septembrie, programul continuă cu „Amadeus”, de la ora 16:00, și „Rebel fără cauză”, de la 18:00. Evenimentul se încheie cu unul dintre cele mai iubite filme din istoria cinematografiei, „Nașul”, programat de la ora 19:00. De la universul SF și spectaculos din „Matrix” la drama intensă din „Nașul”, de la eleganța atemporală a filmului „Casablanca” la energia rebelă a lui James Dean din „Rebel fără cauză”, selecția Best of Classy Film Festival oferă ocazia de a vedea sau de a revedea, pe marele ecran, filme care au devenit parte din cultura cinematografică universală. Publicul va putea descoperi astfel, într-un singur weekend, povești despre putere, iubire, prietenie, ambiție, identitate și libertate. Program Vineri, 25 septembrie, ora 19:00 – Matrix (1999), regia Lana Wachowski și Lilly Wachowski Vineri, 25 septembrie, ora 19:30 – Fight Club (1999), regia David Fincher Sâmbătă, 26 septembrie, ora 16:00 – Pe aripile vântului (Gone with the Wind, 1939), regia Victor Fleming Sâmbătă, 26 septembrie, ora 17:30 – Cetățeanul Kane (Citizen Kane, 1941), regia Orson Welles Sâmbătă, 26 septembrie, ora 20:00 – Casablanca (1942), regia Michael Curtiz Duminică, 27 septembrie, ora 16:00 – Amadeus (1984), regia Miloš Forman Duminică, 27 septembrie, ora 18:00 – Rebel fără cauză (Rebel Without a Cause, 1955), regia Nicholas Ray Duminică, 27 septembrie, ora 19:00 – Nașul (The Godfather, 1972), regia Francis Ford Coppola Toate proiecțiile au loc la Happy Cinema Vitantis, Șoseaua Vitan-Bârzești 7A, București. Despre eveniment Classy Film Festival este organizat de Asociația Proiector, o asociație dedicată promovării artelor vizuale și educației alternative, contribuind la îmbunătățirea accesului la cultură și la educația cinematografică.

Miguel Gane, unul dintre cei mai cunoscuți și mai bine vânduți poeți contemporani de limbă spaniolă, revine în România pentru o întâlnire cu publicul bucureștean, pe 16 septembrie, de la ora 19:30, la Teatrul Nottara, unde va susține spectacolul „Ce am lăsat între noi”. Intrarea este liberă, însă accesul la eveniment se face pe bază de rezervare prealabilă. Rezervările se pot face aici: Eventbook – Ce am lăsat între noi Publicat în România de Alice Books, Gane transformă poezia într-o experiență live aflată la granița dintre teatru, concert și slam poetry. Alături de Nur Bonet (clape, chitară, flaut) și Brenda Sayuri (DJ), poetul își spune poveștile prin versuri, muzică și anecdote, într-un spectacol despre iubire, despărțire, memorie și toate lucrurile pe care nu am reușit să le spunem la timp. „Ce am lăsat între noi” este, în esență, o poveste de dragoste spusă altfel: prin versuri, muzică și amintiri. Despre săruturi și despărțiri, călătorii, râs și lacrimi, despre tot ce am trăit împreună și despre lucrurile pe care le-am lăsat în urmă. De la Lerești la Madrid, un fenomen al poeziei contemporane Născut în 1993, în satul Lerești, județul Argeș, sub numele de George Mihăiță Gane, Miguel Gane s-a mutat în Spania în 2002 și trăiește în prezent la Madrid. A devenit unul dintre cele mai vizibile nume ale poeziei contemporane de limbă spaniolă, cu aproximativ 200.000 de exemplare vândute la nivel mondial. Versurile sale au depășit granițele literaturii și au intrat în cultura pop, precum și în discursul social. Poeziile sale au devenit simboluri ale unor mișcări feministe din Spania și America Latină, iar poemul „Arde” a fost inclus de scriitoarea Isabel Allende într-una dintre cărțile sale. Scrisul lui Gane vorbește despre vulnerabilitate, identitate, iubire, pierdere și reconstrucție emoțională, iar relația pe care a construit-o cu cititorii săi l-a transformat într-unul dintre cei mai populari poeți ai noii generații. De-a lungul carierei, a participat la festivaluri și târguri internaționale importante, printre care FIL Guadalajara, FIL Bogotá, FIL Buenos Aires și FIL Quito. Miguel Gane, publicat în România de Alice Books În România, Miguel Gane este publicat de Alice Books, în traducerea poetului și scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Editura a publicat romanul „Când o să te faci mare”, iar cel mai recent volum de poezie, „Albastru”, îl readuce pe Gane în atenția cititorilor români. „Albastru” este o carte despre începuturi, iubire, pierdere și vindecare, despre spațiile fragile dintre ceea ce a fost și ceea ce urmează să fie construit. „Albastru este un loc nepopulat, nelocuit de vreun trup viu, un spațiu vast în care totul stă să fie construit, în care totul stă să fie născut. Albastru este primul pământ, dar și ultimul: prima dată când se iubește, când se sărută, dar și când se pierde. Albastru este începutul unui drum și este, totodată, cât s-a parcurs până acum”, spune Miguel Gane despre volumul său. Printre cele mai cunoscute cărți ale sale se numără „Con tal de verte volar” (2016), „Ahora que ya bailas” (2018), „La piel en los labios” (2020), „Ojos de Sol” (2022), „Puedes hacerme lo que quieras” (2023) și „Roma ardiendo y tú bailando” (2026). Gane este, de asemenea, autorul romanelor „Cuando seas mayor” și „Alguien a quien querer”, precum și al cărții pentru copii „Algo más que el bosque”. Pe 16 septembrie, la Teatrul Nottara, publicul român îl poate întâlni pe Miguel Gane nu doar ca autor, ci și ca performer: un poet care își transformă versurile într-o experiență colectivă, în care literatura se întâlnește cu muzica, teatrul și emoția live.

Pe 6 și 7 septembrie, Harta Literară ajunge la Chișinău, într-un nou capitol al proiectului care își propune să apropie literatura de locurile în care aceasta s-a născut, a fost trăită și imaginată. Programul începe pe 6 septembrie, ora 16:00, cu un tur literar ghidat de scriitoarea Paula Erizanu și continuă pe 7 septembrie, ora 16:00, cu lansarea oficială a Hărții Literare la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, într-o întâlnire dedicată literaturii, memoriei și orașului. După București, Iași, Brașov și Timișoara, Chișinăul devine astfel primul oraș din afara României inclus în rețeaua pe care Harta Literară o construiește începând din 2025. Platforma cartografiază locuri care apar în cărți, spații cu valoare literară și repere importante din istoria literaturii, alături de librării, biblioteci, cafenele și alte locuri care fac parte din viața culturală a orașelor. Literatura devine astfel un mod de a explora spațiul urban, iar orașul poate fi privit ca o hartă vie de povești. „Suntem extraordinar de bucuroși că putem pune Chișinăul pe Harta Literară — primul oraș din afara României dar, cel puțin afectiv, parte din ea. Ne leagă aceeași limbă română, același spirit și aceeași literatură, care nu s-a oprit niciodată la graniță. Autori de aici sunt citiți dincolo de Prut și invers, iar Harta arată tocmai asta: că un spațiu literar comun trăiește în locuri, în oameni și în poveștile care îi leagă.” (Cristina Foarfă, inițiatoare și manager al proiectului Harta Literară) Paula Erizanu: tur literar — De la Aglaia la Grădina de sticlă Pe 6 septembrie, ora 16:00, scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu îi va conduce pe participanți într-un tur literar prin Chișinău, într-o plimbare prin locurile în care literatura a făcut istorie și va prezenta orașul așa cum apare el în literatura autohtonă, de la romanul anonim din secolul XIX, Aglaia, la volumele scriitorilor contemporani Tatiana Țîbuleac, Constantin Cheianu, Emanuela Iurkin, Alexandru Bordian sau Sașa Zare. Evenimentul face parte și din programul oficial Bookfest Chișinău 2026. Participarea este gratuită, numărul de locuri este limitat – înscrierile se fac pe https://www.hartaliterara.ro/evenimente. Punctul de plecare va fi comunicat participanților la tur printr-un e-mail cu două zile înainte de eveniment. Despre ghid Născută la Chișinău în 1992, Paula Erizanu a studiat istoria și literatura la New College of the Humanities din Londra și jurnalismul la City University London. A debutat în 2011 cu Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, volum dedicat protestelor din aprilie 2009 din Republica Moldova, care a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul pentru cea mai populară carte al Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”. Cartea a fost tradusă în cehă și germană și a primit premiul UNESCO Germania pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la târgul de la Leipzig. A urmat volumul de poezie Ai grijă de tine, iar în 2021 Paula Erizanu a publicat romanul Ard pădurile, pentru care a fost desemnată Tânărul Scriitor al Anului 2021, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din București. Din 2019 a coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută în trei volume la Editura Cartier. A scris pentru publicații precum BBC, The Guardian, Financial Times, London Review of Books, Libertatea, Observator cultural, Dilema veche și Scena9. Cel mai recent volum al său, Aicea-i și raiul, și iadul, apărut în 2025, este construit ca o formă de docuficțiune care reunește proze autobiografice, memorii și interviuri și conturează, prin povești personale, ultimul secol din istoria Republicii Moldova. Cartea aduce în prim-plan inclusiv vocile unor comunități și categorii marginalizate, recuperând istorii care au rămas adesea în afara narațiunilor oficiale. Chișinăul intră pe Harta Literară Pe 7 septembrie, ora 16:00, Harta Literară va fi lansată oficial la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (str. 31 August 1989 nr. 78A), într-o întâlnire care aduce împreună scriitori, cercetători și profesioniști ai patrimoniului documentar. Participarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. La eveniment vor participa Dumitru Crudu, Nina Corcinschi și Elena Pintilei, într-o discuție cu Cristina Foarfă, inițiatoarea Hărții Literare, despre literatura Republicii Moldova, oraș, memorie și felul în care patrimoniul literar poate fi recuperat și făcut accesibil unui public cât mai larg. Scriitor, dramaturg și poet, Dumitru Crudu s-a născut în 1967, în Flutura, Ungheni, și este unul dintre autorii Manifestului Fracturismului. A primit Premiul UNITER și Premiul Fundației Principesa Margareta pentru cea mai bună piesă de teatru din România în 2003, iar în proză a debutat cu romanul Măcel în Georgia. A publicat, între altele, Un american la Chișinău, Salutări lui Troțki, Ziua de naștere a lui Mihail Mihailovici și Ora cinci și șapte minute. Volumele sale au fost traduse în mai multe limbi. Nina Corcinschi este critic literar, doctor habilitat în filologie și conferențiar universitar, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”. Este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și din România și autoarea unor volume de critică și eseu precum Arcul voltaic. Textul ca realitate (i)mediată, Cărțile care mă iubesc și Narațiuni ale erosului. Activitatea sa a fost recompensată cu mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și ale Academiei de Științe a Moldovei, precum și cu Premiul „Ion Creangă” al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași. Din partea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, gazdă și partener al lansării proiectului Harta Literară la Chișinău, la eveniment va participa Elena Pintilei, director general al instituției din 2015. Sub conducerea sa, cea mai veche și importantă bibliotecă a țării — fondată în 1832 și responsabilă de conservarea și valorificarea patrimoniului cultural scris al Republicii Moldova — și-a consolidat rolul de centru comunitar și de promotor al lecturii, funcționând după principiile UNESCO și ca parte a Bibliotecii Digitale Europene. Elena Pintilei este o voce constantă în modernizarea sistemului național de biblioteci și în apărarea intereselor bibliotecarilor din întreaga țară. Prezența Bibliotecii Naționale în acest proiect aduce în prim-plan și dimensiunea de patrimoniu a Hărții Literare: cărțile și literatura nu sunt doar opere de citit, ci și urme ale unei istorii care poate fi redescoperită prin locuri, documente, oameni și povești. Prima

Spectacolul de dans contemporan și performance Patosfera pornește în această toamnă în turneu prin cinci orașe și face o primă oprire pe 7 septembrie, ora 19.30, la Centrul Național al Dansului București (CNDB), unde Patosfera revine, de fapt, acasă. Cea de-a doua reprezentație e găzduită de Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova și are loc pe 9 septembrie, de la 20.00. Aceste două puncte de pe harta Turneului Patosfera fac parte din Festivalul de dans contemporan Connect. În conceptul și coregrafia Mădălinei Dan, spectacolul, o producție CNDB, este o explorare extatică a patosului din macro- și microțesătura vieții. Ce fel de coregrafii ale coabitării se pot opune ideii că suntem subiectivități definitive, că realitatea este unică și fixă? Dacă corpurile noastre sunt alianțe temporare, spații pe care le împărtășim mereu cu alții, iar mișcările pe care le produc sunt, de fapt, întreprinderi colective? În mișcare, cinci corpuri devin o membrană translucidă fără centru, prin care se vede, în straturi, freamătul lumii erupând într-o sinteză de influențe diverse precum iridescența, clasele de fitness, cosmologia, muzica trap, studiul furnicilor, studiul afectelor spațiul urban și tehnologia. Individualități își fac, pe rând, apariția, pentru ca, prin chestionarea granițelor lor cu ironie și emoție, să se dizolve înapoi în corpul colectiv. „Orașul nu e un plan monolitic; cât de des îl vedem ca pe un corp viu, contradictoriu și expresiv, ca pe un spațiu al fricțiunii?” (Mădălina Dan) Suntem invitați să ne întrebăm cum ocupăm un spațiu, individual și împreună cu alții: un corp, o alianță de corpuri, un râu și podul care trece peste el, un oraș; prin ce mișcări, afecte și istorii ne suprapunem temporar cu toate acestea și în ce măsură sunt doar ale noastre astfel de urme. În Patosfera, Mădălina Dan propune un univers fragil și strălucitor, interconectat și coexistent, specific gândirii ecologice și descentrat de perspectiva umană, unde realitatea depinde de perspectiva din care privim lumea, iar supraviețuirea este, implicit, interdependență. Bilete pentru București, 7 septembrie, 19.30, CNDB: aici. Bilete pentru Craiova, 9 septembrie, 20.00, Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova: aici. În Craiova are loc pe 10 septembrie, de la 11.00, la Teatrul Național „Marin Sorescu” primul atelier de dans contemporan din turneu cu Mădălina Dan, Corpuri e-moție. Explorarea coregrafică va avea în vedere legătura dintre emoție, corporalitate, gestualitate, gând, memorie și exprimare vocală, facială și verbală. Atelierul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de experiență, iar accesul e gratuit, pe bază de înscriere. Formularul de înscriere va fi disponibil pe paginile de social media ale Festivalului Connect. Aceste reprezentații și ateliere fac parte din proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare. Concept, direcție artistică, coregrafie și dramaturgie: Mădălina Dan Coregrafie realizată în colaborare cu dansatorii/oarele și performerii/ele: Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru, George Pleșca. Sound design și compoziții muzicale: Denis Bolborea, Cătălin Diaconu Set/video design: Alina Ușurelu Costume: Ioana Surdu (Noir Morphosis) Light design: Marius Costache Text și dramaturgie în colaborare cu: Mihaela Michailov Asistență: Georgia Măciuceanu Producție: Centrul Național al Dansului București (CNDB) Spectacol co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Coordonare turneu: Ioana Gonțea și Alexandra Mihali Identitate grafică turneu: Ioana Petcu Comunicare și PR turneu: Cristiana Andrei, Deniz Otay Spectacolul Patosfera a avut premiera în 2023 la CNDB. Proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acest proiect nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Partenerii proiectului: Centrul Național al Dansului București (CNDB), Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Festivalul Connect, Cărturești. Parteneri media: Radio România Cultural, Scena9, IQads, Zile și Nopți, Zeppelin, Subversiv. Fotografii de Alina Ușurelu.

31 august – 2 septembrie 2026, 19:00-21:00 | Rezidența9, București În această toamnă, AREAL încheie programul multianual C.R.E.S.C. cu un festival dedicat artei ca formă de cercetare, îngrijire și incluziune. Festivalul începe la Rezidența9 cu mind-moving, o instalație performativă participativă care invită publicul să privească sănătatea mintală dincolo de diagnostice și să exploreze, prin dans, muzică și propriul corp, felul în care experiențele de viață ne modelează structurile interioare. În paralel, AREAL anunță Acasă în corp, un nou proiect coregrafic despre apartenență, dezrădăcinare și corpul ca teritoriu al memoriei și siguranței, care va intra într-o primă etapă de cercetare printr-o rezidență internațională în Portugalia. Cum ar fi să trăiești, pentru câteva momente, viața altcuiva? Și dacă ai fi trecut prin aceleași experiențe, ai mai avea aceeași minte? Cu aceste întrebări începe, pe 31 august, Festivalul C.R.E.S.C. – Rețea de Creație, Educație, Sănătate, Cercetare, care se deschide la Rezidența9 cu mind-moving, o instalație performativă participativă ce transformă spațiul într-un teritoriu de întâlnire între dans, muzică, arte vizuale și experiența personală a fiecărui spectator. Timp de trei seri, între 19:00 și 21:00, publicul nu este invitat să privească de la distanță, ci să își construiască propriul traseu prin instalație. Corpurile performerilor funcționează după logici inspirate de tulburările mintale, fără ca experiența să propună o reprezentare literală a acestora. În schimb, mind-moving creează un spațiu pentru recunoașterea unor trăiri care pot aparține oricăruia dintre noi: frică, vulnerabilitate, izolare, adaptare, relaționare sau nevoia de sprijin. De la diagnostic la experiența umană mind-moving s-a născut din dorința de a reduce distanța dintre publicul larg și persoanele cu diagnostice psihiatrice prin intermediul muzicii și dansului contemporan. Proiectul, inițiat și organizat de Indie Box în parteneriat cu NOPA – Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, a pornit nu de la o idee abstractă despre sănătatea mintală, ci de la întâlnirea directă cu oameni și experiențele lor. În două spitale de psihiatrie – Spitalul Voila din Câmpina și Spitalul de Psihiatrie „Eftimie Diamandescu” – Bălăceanca – au avut loc 48 de ateliere de terapie prin dans, pictură și fotografie, cu grupuri de 10 până la 30 de participanți. Pentru artiști, procesul a însemnat intrarea într-un context în care sănătatea mintală putea fi privită nu doar prin definiții sau diagnostice, ci prin povești, relații și experiențe individuale. Ulterior, instalația performativă a fost dezvoltată printr-o rezidență de creație și un proces de lucru în care s-au întâlnit coregrafi, performeri, muzicieni și facilitatori ai atelierelor de terapie prin artă. Întâlnirea cu pacienții spitalelor partenere a continuat  cu o rezidență artistică în spital, precum și spectacole de improvizație de dans și muzică contemporană. Aceștia au devenit nu doar spectatori, ci uneori și participanți, alăturându-se dansului sau răspunzând prin melodii, poezii și cuvinte. Experiențele au arătat că arta poate crea, chiar și temporar, un spațiu în care rutina este suspendată, oamenii se pot privi și asculta altfel, iar expresia personală își găsește locul. De aici pornește și una dintre întrebările centrale ale Festivalului C.R.E.S.C.: ce se schimbă atunci când practicile artistice sunt construite împreună cu comunitățile cărora li se adresează? „mind-moving” propune astfel o schimbare de perspectivă: de la eticheta pusă unei persoane la experiența umană din spatele ei. Întrebarea nu mai este doar „ce diagnostic are celălalt?”, ci ce experiențe ne modelează mintea și cât de mult din ceea ce ni se pare străin am putea recunoaște în noi înșine? C.R.E.S.C.: doi ani de artă, cercetare și întâlnire Festivalul C.R.E.S.C. are loc în perioada 31 august – 2 septembrie, 10 septembrie și 25 – 27 septembrie 2026, în mai multe spații din București: Rezidența9, Centrul Național al Dansului București și ARCUB – Hanul Gabroveni. Evenimentul marchează încheierea programului multianual C.R.E.S.C., dezvoltat de AREAL împreună cu partenerii săi între februarie 2025 și octombrie 2026. Timp de doi ani, programul a reunit artiști, persoane cu diagnostic psihiatric, copii cu nevoi speciale, părinți, îngrijitori, profesori, terapeuți, medici, studenți și public în jurul unor practici care folosesc arta ca instrument de reflecție, educație, îngrijire și incluziune. După mind-moving, programul continuă pe 10 septembrie, la Centrul Național al Dansului București, cu Polifonia Gesturilor, o creație performativă incluzivă realizată împreună cu participanți din comunitățile partenere. Pe 25 septembrie, la ARCUB – Hanul Gabroveni, va fi prezentat The Bodies Where We Meet, o producție dezvoltată în cadrul programului C.R.E.S.C., iar pe 27 septembrie – moving [m]others, o instalație performativă dedicată experiențelor maternității, îngrijirii și transformării. Festivalul include și conferința internațională „Dancing From Inclusivity Towards Complexity”, organizată pe 26 septembrie la ARCUB în parteneriat cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale”, cu European Dance Development Network (EDN), cu Institutul Italian de Cultură, cu British Council, alături de întâlniri profesionale, sesiuni de dialog, prezentări de cercetare și contexte de networking pentru profesioniști din artă, educație, sănătate și intervenție socială. Participarea la toate evenimentele din cadrul Festivalului C.R.E.S.C. este gratuită pentru participanți dar rezervările sunt necesare în formularul de aici: https://forms.gle/SM9ZmqC3VBRK7Ld46. C.R.E.S.C. valorifică astfel rezultatele unei rețele construite în jurul a patru direcții: educație și sănătate mintală, dezvoltare profesională, arta ca spațiu de reflecție în comunitate și creație incluzivă. Acasă în corp: de la sănătatea mintală la politicile apartenenței În aceeași direcție a cercetării artistice care pune arta în dialog cu experiențele vulnerabilității, AREAL lansează Acasă în corp, un nou proiect coregrafic care investighează politicile apartenenței și felul în care identitatea, dislocarea și alteritatea sunt arhivate și exprimate la nivel somatic. Ce înseamnă să fii străin într-o lume marcată de migrație și granițe în schimbare? Poate corpul deveni un spațiu de siguranță atunci când apartenența exterioară este fracturată? Și cum rămân în corp experiențele dezrădăcinării? Pornind de la aceste întrebări, proiectul reunește dansul contemporan, teoria critică, muzica și arta vizuală într-o cercetare interdisciplinară asupra dezrădăcinării și conceptului de “acasă”. Prima etapă a proiectului a avut loc în Águeda, Portugalia, unde echipa internațională formată din coregrafa Cristina Lilienfeld (România), dansatoarele Wura Moraes (Portugalia/Brazilia) și Dorota Michalak (Germania/Polonia) și muziciana Maelle Laurent (Franța/Iran) au participat la o rezidență de cercetare la Improvise and Organise,