Articles by Redacția Subversiv

Autoarea franceză Sidonie Bonnec se întâlnește cu cititorii din București și Timișoara, pe 27 și 29 octombrie, cu ocazia lansării romanului „Cântec de leagăn”, publicat în România de Crime Scene Press. Inspirat din experiențele personale ale autoarei, thrillerul psihologic explorează mecanismele manipulării, fragilitatea încrederii și pericolul ascuns în spatele aparențelor perfecte. Redăm, în cele ce urmează, comunicatul de presă transmis de reprezentanții editurii. Sidonie Bonnec, jurnalistă și realizatoare de emisiuni radio și de televiziune, vine pentru prima dată în fața cititorilor din România cu romanul Cântec de leagăn, o poveste în care un refugiu aparent se transformă treptat într-un spațiu al controlului și al secretelor. Cele două întâlniri cu publicul vor avea loc marți, 27 octombrie, la București, și joi, 29 octombrie, la Timișoara. La București, evenimentul este programat de la ora 19:00 la Librăria Humanitas Cișmigiu. Alături de autoare vor participa Alexandru Arion, fondatorul Crime Scene Press, și Roxana Eichel, lector universitar și critic literar.  La Timișoara, Sidonie Bonnec se va întâlni cu cititorii începând cu ora 19:00, la librăria Cărturești, într-un eveniment la care va participa Horia Ursu, redactor și traducător la Crime Scene Press. În centrul romanului Cântec de leagăn se află Emmylou, o tânără franțuzoaică venită să lucreze ca au pair în apropierea Londrei. Hidden Grove pare, la început, locul ideal pentru un nou început: cu conace elegante, grădini impecabile și familii care par să ducă o viață lipsită de griji. Însă, pe măsură ce Emmylou descoperă regulile nescrise ale comunității, liniștea locului capătă o dimensiune tot mai neliniștitoare. În spatele politeții și al aparențelor se ascund ritualuri stranii, secrete și o rețea de control din care pare imposibil să evadezi. Izolată de lumea exterioară, tânăra începe să se îndoiască de propriile instincte și să se întrebe cât de departe poate merge o comunitate în numele credinței și al obedienței. Inspirat din experiențele autoarei, romanul construiește o atmosferă tensionată, în care cititorul este invitat să privească dincolo de imaginea unei lumi perfecte. Publicația franceză Paris Match descrie cartea drept „un thriller psihologic palpitant”, în timp ce Version Femina o consideră „un mister cu cameră închisă diabolic de eficient”. De la jurnalism și televiziune la ficțiune Născută în 1977, la Reims, Sidonie Bonnec este cunoscută publicului francez pentru activitatea sa în jurnalism, la radio și la televiziune. Între 2008 și 2015, a prezentat emisiunea Enquêtes criminelles, difuzată de W9, iar timp de șapte ani a moderat emisiunea La Curiosité est un Vilain défaut la RTL. Din 2017, este una dintre gazdele emisiunii culturale și de divertisment Tout le monde à son mot à dire, difuzată de France 2. De-a lungul carierei, a realizat și documentare de imersiune, precum Dans un monde à part și La vie la nuit. Prin Cântec de leagăn, Sidonie Bonnec aduce în ficțiune interesul pentru poveștile umane și pentru situațiile în care realitatea se dovedește mai tulburătoare decât aparențele. Romanul propune o incursiune într-o lume în care dorința de a o lua de la capăt poate deveni punctul de plecare al unei experiențe periculoase. Cele două evenimente organizate de Crime Scene Press oferă publicului din București și Timișoara ocazia de a o întâlni pe autoare, de a descoperi povestea din spatele romanului și de a discuta despre trecerea de la experiențele personale la ficțiunea de suspans. Detalii evenimente București Data: marți, 27 octombrie 2026 Ora: 19:00 Locul: Librăria Humanitas Cișmigiu Participanți: Sidonie Bonnec, Alexandru Arion și Roxana Eichel. Participarea este gratuită, cu înscriere aici. Timișoara Data: joi, 29 octombrie 2026 Ora: 19:00 Locul: Librăria Cărturești Participanți: Sidonie Bonnec și Horia Ursu, redactor și traducător la Crime Scene Press „Cântec de leagăn”, de Sidonie Bonnec, este publicat în România de Crime Scene Press. Evenimentele sunt organizate cu sprijinul Institutului Francez. 

Pe 4 noiembrie, de la ora 19:00, Elite Art Gallery deschide GROAPA, expoziția personală semnată de Paul Hitter, care are ca punct de plecare romanul omonim scris de Eugen Barbu. Pentru artist, întâlnirea cu Groapa nu se traduce prin ilustrarea cărții, ci printr-un proces de rememorare în care lumea romanului se suprapune propriilor experiențe și imagini ale mahalalei:. Ideea expoziției a apărut în urmă cu aproximativ 14 ani, când un prieten l-a întrebat pe Hitter dacă a citit Groapa. Nu o citise, deși picta utilizând un imaginar similar. După recomandarea acestuia, artistul a terminat de citit romanul în două zile și a rămas cu scene, personaje și imagini pe care le-a notat, fără să le transforme atunci în pictură. Au trecut anii, iar ceea ce rămăsese în memorie a început să-și găsească forma vizuală. În roman, Eugen Barbu reconstruiește mahalaua Cuțaridei de la marginea Bucureștiului interbelic cu o atenție documentară pentru oameni, meserii, obiceiuri, limbaj, relații și ierarhii. Groapa poate fi citită și ca o monografie a unui model de societate: o comunitate închisă în propriile reguli, în care sărăcia, munca, violența, solidaritatea și aspirațiile individuale se întâlnesc într-un spațiu aflat la marginea orașului. Această lume nu a rămas însă doar în trecut. Multe dintre mecanismele sociale observate de Barbu — precaritatea, munca grea, marginalizarea, raportul de putere și existența comunităților pe care orașul preferă să nu le vadă — continuă să aibă corespondente în prezent. De aici și actualitatea pe care Paul Hitter o recunoaște în roman. La rândul său, artistul pornește de la o memorie a mahalalei Andronache, unde și-a petrecut o parte din copilărie. Cișmeaua, noroiul, soba, fumul, magaziile, porumbeii, căruțele, acoperișurile, casele într-o rână, gunoiul și personajele unei lumi dispărute sau transformate reapar în picturile sale ca fragmente ale unei memorii personale. Mahalaua lui Barbu și cea evocată de Hitter sunt spații diferite, dar se întâlnesc prin experiențe și imagini recognoscibile. „Văd «Groapa» ca pe o expoziție despre felul în care o lume literară poate rămâne vie în memoria cuiva până când, la momentul potrivit, își găsește propria formă vizuală. Paul Hitter păstrează lumea lui Eugen Barbu, dar o trece prin propriile amintiri și prin limbajul său pictural. În acest proces, ceea ce părea legat de o anumită epocă începe să vorbească și despre prezent.”  (Carla Schoppel, curator) Vernisajul din 4 noiembrie este prima ocazie de a vedea cum o carte citită cu mai bine de un deceniu în urmă poate reveni, transformată, într-o serie de picturi. Este și ocazia de a-l întâlni pe artist și de a intra într-o expoziție care nu îți cere să fi citit Groapa pentru a o înțelege, dar care s-ar putea să te facă să vrei să o (re)citești. „Groapa lui Barbu, acest Macondo autohton, acest loc exotic, este în sufletul meu, dar nu este doar o amintire. Este aici cu noi, în contemporan, trebuie doar să știm să îl vedem.” (Paul Hitter) Despre artist Paul Hitter (n. 1982) este pictor român și inițiator al Expresionismului Balcanic. Practica sa artistică este construită în jurul unor teme sociale, al miturilor populare din Balcani, folclorului, legendelor și mitologiilor urbane. A studiat artele vizuale în București și München, iar parcursul său expozițional include expoziții în România, Franța, Statele Unite, Cehia, Germania și Italia.

Revista Zeppelin și UrbanEye deschid pe 3 noiembrie, la ARCUB – Hanul Gabroveni, sala Arcelor, expoziția Catalonia: Locuirea în colaborare. De la ora 17:00, arhitecții Ivan Mata și Fina Urpí (Vaivera Arquitectura), co-curatori ai dosarului din Zeppelin #179, vorbesc la Cinema Elvire Popesco despre modelul catalan în contextul spaniol și european. Vernisajul de la ARCUB începe la ora 19:00.  Expoziția poate fi vizitată până pe 22 noiembrie, cu intrare liberă. Ea va fi însoțită de un dosar special în nr. 179 al revistei Zeppelin.  Să ai o locuință e un drept. Unele constituții îl recunosc și unele state, orașe etc. lucrează pentru a răspunde unei adevărate crize. Noi am identificat o țară – Spania, și, în cadrul acesteia, o regiune care face acest lucru cu mult entuziasm, dar mai ales cu un plan în continuă perfecționare: Catalonia.  Acolo unde administrațiile sunt depășite de nevoia de locuire, Catalonia răspunde nevoii cedând pentru aproape o sută de ani teren din proprietatea publică pentru ca locuitorii, asociați sub diverse forme, să construiască numita locuire cooperativă.  Știm că numele de cooperativă trezește, în mulți dintre noi, amintiri amare despre locuire împreună forțată, despre impunerea de sus a unor reguli fără sens și dăunătoare. Ce expunem aici este departe de așa ceva. În ciuda nomenclaturii similare, locuirea cooperativă înseamnă, aici, locuirea care presupune un grad înalt de participare în comunitate, aleasă de locuitorii înșiși, de bună voie, și, de multe ori, în urma unor lungi presiuni asupra administrației. Este, ca să spunem așa, un proces pornit „de jos în sus” și un caz special de locuire de tip cohousing, în care locuitorii devin și investitori iar proiectarea arhitecturală este participativă.  Dincolo de particularitățile administrative, acest tip de locuire presupune un teren nou și incitant pentru arhitectură: clădirile variază de la locuirea tip cluster, în care spațiile private sunt minimale, grupate în jurul unei bucătării, sufragerii, câteodată chiar cu camere de baie comune; și clădirile pentru locuire cooperativă care cuprind apartamente complete mai mici, dar spații comune generoase.  Clădirile din expoziție răspund în același timp crizei locuirii și crizei climatice: găsim blocuri cu atriuri centrale bioclimatice care permit economisirea resurselor pentru încălzire; care folosesc strategii pasive pentru a se apropia de standardul de zero emisii de CO2; și care construiesc cu beton doar acolo unde este absolut necesar, renunțând la el în favoarea structurilor din lemn unde se poate. Mai mult, în unele dintre clădiri, finisajul minimal al apartamentelor ajunge să fie un punct de flexibilitate care permite locuitorilor să-și pună propriile amprente pe spațiile private.  Ne-am bucurat să putem arăta multe scări de locuire: de la case senioriale în zone rurale la inserții urbane în centre istorice, până la dezvoltări mari în zone periferice care rămân însă conectate cu orașul printr-o rețea excelentă de transport în comun. Varietatea apare și din diferențele dintre locuitorii fiecărei cooperative: oameni care cu greu și-ar putea permite astfel de locuințe (de această calitate) sau pur și simplu interesați de o viață cât mai ferită de curentele consumeriste, familii cu copii, grupuri cu principii sociale puternice. Expoziția include o discuție despre România: primul proiect de tip cohousing de la noi, o platformă pentru inițiative noi, dar și o discuție cu Bogdan Suditu despre blocajele și oportunitățile pe care le avem în fața crizei locuirii. Ivan Mata și Fina Urpí, coordonatori ai biroului Vaivera Arquitectura, ne vor fi alături în data de 3 noiembrie. Începând cu ora 17:00, vor prezenta fenomenul și propriul lor proiect de locuințe la Cinema Elvire Popesco. De la ora 19,00 vernisăm expoziția la ARCUB-Gabroveni. Informații practice Expoziție: 3–22 noiembrie 2026 · ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Arcelor, str. Lipscani 84–90, București Program de vizitare: miercuri–duminică, 12:00–20:00 Conferință: Ivan Mata și Fina Urpí (Vaivera Arquitectura), ora 17.00, Cinema Elvire Popesco, Bulevardul Dacia, nr. 77, Sector 1, București (în incinta Institutului Francez din România). Vernisaj: ARCUB – Hanul Gabroveni, ora 19.00 Organizatori: Revista Zeppelin și UrbanEye Film Festival  Co-curatori expoziție și co-editori în Revista Zeppelin: Ivan Mata, Fina Urpí, Cătălina Frâncu, Ștefan Ghenciulescu  Design expozițional: Zenaida Florea, Cristian Bădescu – Atelier Vrac  Design grafic: Policromic Parteneri: ARCUB, Institutul Cervantes, Institutul Francez, Cinema Elvire Popesco, Apollo111 Cinema, Institutul Polonez, Centrul Ceh, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Germaniei, Cărturești Parteneri media: RFI România, Radio România Cultural, Scena9, Igloo, Revista Arhitectura, IQads, Vorbitorincii, Zile și Nopți, Observator Cultural, LiterNet, Cinefilia, CineFan, MovieNews, AIVI Media, Filtru Cultural, Zavatos, Aici a Stat, Happ.ro, Munteanu Recomandă, Subversiv Finanțatori: Ordinul Arhitecților din România și Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) Expoziția Catalonia: Locuirea în colaborare face parte din ediția a 13-a a festivalului de film UrbanEye, un proiect al asociației ARTA în Dialog, co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii și de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Luni, 26 octombrie, de la ora 18:30, are loc cea de-a 47-a ediție Pragul Vaida din Oradea. În cadrul evenimentului va fi lansat Surprize surprize, volumul de debut al Ioanei Cătălina Obreja apărut anul acesta la Editura ART, în colecția /pocket, respectiv Fabiola Pascu va performa un număr de spoken word. Seara de poezie de la Moszkva Café va fi moderată de Mihók Tamás și Ștefan Pop, aceasta încheindu-se cu o sesiune de autografe la standul Cărturești. Despre invitate Ioana Cătălina Obreja (n. 2000, Craiova), poetă. A absolvit, în 2022, Facultatea de Informatică a Universității de Vest din Timișoara, în cadrul căreia actualmente este masterandă. Selecții din poemele ei au fost publicate în diverse reviste și pe platforme online. Este prezentă în antologia de proză scurtă Cicada (vol. I, 2025). A participat la evenimente de performance poetry precum Strada fără nume, Transylvania International Spoken Word Festival, Swords. Organizează la Timișoara clubul de carte pentru femei Feminovers. Surprize surprize reprezintă debutul ei editorial în poezie. Fabiola Pascu (n. 1996, Oradea) a absolvit Facultatea de Arte și Design în Timișoara. Este artistă și Art Director în București. Practica sa îmbină graphic designul, poezia, ilustrați și, nu în ultimul rând, astrologia. A participat ca poetă, artistă sau performer la diverse evenimente/proiecte culturale precum: Cozy Poetry Night (2025), Anuala Artown Now (2025), Spoken Word Championship (2025), Taifas (2024), expoziția Hortus Conclusus (2024), Cuibul de coapse (2024), Transylvania International Spoken Word Festival (2023), BETA (2023), Festivalul de poezie Ion Monoran (2023), PosterXPoem (2022). Membră a cercului literar timișorean Comuna 30. Despre Surprize surprize „Cartea asta-i despre mine“, vor gândi multe cititoare mileniale sau late Gen Z crescute în România. Înduioșător de precis reconstruiește peisaje domestice, referințe pop, anxietăți și dorințe (pre)adolescentine specifice anilor 2000, „în trenulețul mcdonald’s“ ori în sat, cu vocea lui Mircea Radu în surdină. Adevăratele eroine ale volumului sunt însă mamele, mătușile, bunicile, suplinind neobosite bărbați absenți. Însemnătatea vieții lor: mai mult decât „haine, pamperși, cutii de pastile“; mai mult decât lecția (esențială) că iubirea unui bărbat care lovește nu-i, în niciun chip, iubire. E despre noi acest volum, dar mai ales despre cele dinaintea noastră și tot ce le-a ținut din drum. (Ruxandra Gîdei – 4fără15) În Surprize surprize, Ioana reușește să se substituie Andreei Marin, această zână mass-media de la începutul anilor 2000, și prin intermediul ei să-și exorcizeze trecutul familial, într-un loc în care actul reparator nu mai este însoțit de un zâmbet fals, de compasiunea care face rating. Sunt balade pe stil nou, punctate de asocieri aspre, povești ale pubertății îmbibate în nostalgie, traversate de fetișizări, însoțite uneori de un aer tensionat plin de cruzime, destine marcate de presiune socială și de o adâncă ignoranță. În poeziile ei se strecoară, totuși, o undă de sublim. Pentru o clipă, simțim că suntem iertați cu adevărat. (Andrei Dósa) Organizator și parteneri Un eveniment organizat de Revista de cultură „Familia”. Parteneri: Editura ART, Cărturești Oradea, Moszkva Café, Subversiv.

Între 8 septembrie și 30 octombrie 2026 se derulează „CAMERA DE ECOU. Ateliere de dezvoltare personală împotriva extremismului”, un proiect educațional și cultural prin care adolescenții sunt ajutați să recunoască și să respingă atitudinile de excluziune, intoleranța și discursul de ură. Prin metode non-formale, tinerii își dezvoltă gândirea critică și învață să răspundă cu contra-narațiuni mesajelor discriminatorii și dezinformării întâlnite în spațiul public și online. Prejudecățile și discursul extremist pot ajunge ușor la tineri, iar proiectul le oferă un spațiu sigur și deschis pentru dialog intercultural. La proiect participă elevi de liceu și studenți, cu accent pe diversitatea etnică, pe egalitatea de gen și pe implicarea activă a tinerilor romi. Arta și teatrul non-formal, resurse pentru dezvoltare personală și reziliență În centrul proiectului se află un program intens de ateliere participative de dezvoltare personală și expresie artistică. Cu ajutorul art-terapiei și al teatrului educațional (body mapping, storytelling, improvizație, teatru de umbre și de păpuși), adolescenții explorează teme precum identitatea, empatia și presiunea socială. Atelierele parcurg patru etape: Cunoaștere și spațiu sigur: participanții construiesc păpuși și marionete, care îi ajută să vorbească despre emoții și să analizeze stereotipurile și prejudecățile. Explorarea identității: exerciții de body mapping și scriere creativă îi ajută să înțeleagă diversitatea și să se accepte pe ei înșiși. Relaționare și contra-narațiuni: în echipă, tinerii analizează mesajele care instigă la ură și creează alternative artistice bazate pe toleranță și respect. Integrare și expresie artistică: lucrările vizuale, narative și multimedia care exprimă valorile incluziunii sunt finalizate. Atelierele sunt coordonate de Alina Tofan, alături de membri ai comunității rome, Manole Nistor, Răzvan Rotaru și Icrus Florea. Ei aduc în ateliere experiențe și perspective personale, iar prezența lor le oferă tinerilor ocazia unui dialog direct despre reprezentare culturală și despre combaterea stereotipurilor. Manole Nistor este bijutier, fotograf și grafician. Creează manual bijuterii din cupru și alamă, fotografiază oameni și ateliere și realizează logo-uri, reclame și animații. În 2023 a vândut primul său inel de cupru, bani cu care a început să își strângă atelierul, iar meșteșugul l-a învățat alături de Victor Clopotar, prin exercițiu și perseverență. Proiectul împărtășește tinerilor parcursul său și convingerea că talentul se formează prin muncă: „Talentul ți-l formezi. Devii artist. Nu te naști artist.” Răzvan Rotaru este artist interdisciplinar, activ la intersecția dintre teatru, dans contemporan, performance, circ, film și coregrafie. Practica sa pornește de la corp și joc și urmărește forme noi de expresie live, iar întâlnirea directă dintre performer și public este esențială în munca lui. Este co-creator, alături de Filip Stoica, al stilului hibrid „contempofun”, care pune în dialog dansul contemporan cu stand-up comedy. Lucrează ca coregraf și director de mișcare pentru teatru, musical și film și dezvoltă proiecte educaționale prin Mike’s School of Dance din Buzău. Pentru el, mișcarea este un instrument de storytelling, de conectare și de joc, prin care corpul poate comunica și crea experiențe comune. Icruș Florea este bijutier la a zecea generație și păstrează vie moștenirea unei vechi tradiții de bijutieri romi. A crescut urmărind munca din familia sa și a creat prima bijuterie de la cap la coadă la 28 de ani, iar astăzi practică meșteșugul cu respect pentru tehnicile autentice. Povestea lui deschide o discuție despre legătura dintre rădăcini și alegerile personale, despre valoarea patrimoniului cultural rom și despre curajul de a-ți găsi drumul. Prin astfel de întâlniri, „CAMERA DE ECOU. Ateliere de dezvoltare personală împotriva extremismului” le oferă tinerilor un spațiu în care pot pune întrebări, cunoaște perspective diferite și construi relații bazate pe respect, în sprijinul combaterii prejudecăților și a discursului de ură. Formare pentru profesori și expoziție interactivă pentru public Pentru ca efectele proiectului să dureze și după încheierea lui, „CAMERA DE ECOU. Ateliere de dezvoltare personală împotriva extremismului” include și o componentă pentru cadre didactice și instructori de educație. Aceștia vor participa la ateliere de formare despre incluziune socială, combaterea antiganismului și folosirea metodelor participative și a educației media la clasă. La finalul lunii octombrie, munca tinerilor va fi prezentată publicului într-o expoziție interactivă de conștientizare la București. Instalații vizuale, marionete, texte creative și materiale multimedia realizate în ateliere vor invita vizitatorii la reflecție și dialog intercultural. Mesajul proiectului va ajunge și online, printr-o campanie de diseminare și o platformă digitală unde vor fi arhivate resursele educaționale și artistice create pe parcurs. Despre proiecții   „CAMERA DE ECOU. Ateliere de dezvoltare personală împotriva extremismului” folosește expresia artistică, educația media și dialogul deschis împotriva radicalizării, a discursului de ură și a extremismului antirom, în sprijinul unei comunități bazate pe respect, diversitate și implicare civică. Proiect organizat de Asociația Culturală Metropolis, finanțat nerambursabil de Agenția Națională pentru Romi. Conținutul acestui material nu reprezintă neapărat poziția oficială a Agenției Naționale pentru Romi. Parteneri media: Litera 9, Observator Cultural, Subversiv, Aivi Media Hub, Mezomorf, Palindrom. 

Alternosfera pornește la drum cu „Aproape Alternosfera”, o serie de concerte-întâlniri în săli mici, unde muzica se împletește cu amintiri, întâmplări și reflecții adunate în aproape trei decenii de activitate. Un format intim, în care piesele capătă alte nuanțe, iar Marcel Bostan are timp să vorbească despre lucrurile care, de obicei, rămân nespuse între două cântece. Mai departe, în cuvintele lui Marcel Bostan, care începe, ca la fiecare concert: „Bună seara! În scenă Alternosfera! Merci! La concerte nu prea vorbesc. Cântăm, ne privim în ochi și, de obicei, lăsăm piesele să spună ce avem de spus. Dar, în toți anii ăștia, s-au adunat și multe povești. Despre noi, despre piese, despre cum am ajuns aici. Unele le știți. Altele n-au apucat să treacă de ușa studioului și a sălii de repetiții. Deci, o să deschidem uși. Nu pe toate. Prin unele o să privim doar o clipă, apoi le vom lăsa să se închidă la loc. Vom povesti despre începuturi, despre cum se întâlnesc versul și muzica, despre visători, frig și orașele care ne-au ținut treji. La fiecare concert, vom avea un invitat care va ghida discuția și mă va mai trage de limbă. Iar voi veți putea intra în poveste cu întrebări din sală. Acest format ne oferă ocazia să intrăm în mai multe orașe din România în care ne dorim de mult să ajungem și să avem, în sfârșit, timp pentru ce rămâne, de obicei, nespus între piese. Hai! Mai aproape, să m-auzi mai bine…” Despre format „Aproape Alternosfera” aduce împreună muzica și conversația. Piesele vor fi reinterpretate în aranjamente camerale, pentru voce, chitară, pian și vioară, într-un cadru care lasă loc pentru discuții despre creație și întrebările celor din sală. Fiecare întâlnire va avea un invitat care va ghida conversația și va aduce propria perspectivă asupra universului Alternosfera. Muzicieni, artiști plastici, jurnaliști sau scriitori, aceștia vor fi oameni cu o legătură specială cu orașul în care ajunge seria. Date și orașe 3 noiembrie – București  4 noiembrie – București  5 noiembrie – Galați  6 noiembrie – Craiova  19 noiembrie – Bacău 20 noiembrie – Suceava  21 noiembrie – Iași  9 decembrie – Ploiești  10 decembrie – Râmnicu Vâlcea 11 decembrie – Pitești Biletele sunt disponibile pe iabilet.ro. Despre Alternosfera Înființată la Chișinău în 1998, Alternosfera și-a construit în timp o relație aparte cu publicul prin versuri metaforice în limba română și un univers muzical recognoscibil. De la „Orașul 511” până la „Steaguri fără culori”, cel mai recent album, lansat în februarie 2025, trupa a adunat în jurul muzicii sale generații de ascultători. „Aproape Alternosfera” propune o nouă întâlnire cu acest univers, de data aceasta într-un cadru care lasă loc și pentru dialog.

MAGICIANUL, desemnat cel mai bun scurtmetraj de animație la Premiile Gopo 2026, se află pe lista lungă a filmelor care vor fi luate în considerare pentru selecția nominalizărilor la Premiile Academiei Americane de Film, ediția 99. Scurtmetrajul regizat de Bogdan Mureșanu, recent prezentat în cadrul Dallas International Film Festival, și premiat la Bucharest Short Film Festival cu o mențiune specială, și-a început parcursul festivalier cu premiera mondială în 2025 la Annecy International Animation Film Festival, cel mai important festival de animație din lume.  A fost inclus apoi în alte festivaluri internaționale a căror selecție asigură calificarea la Premiile po Oscar, precum Huesca International Film Festival (Spania) HollyShorts Film Festival (SUA), Riverrun International Film Festival (SUA), BALINALE Bali International Film Festival (Indonezia), Dingle Animation Film Festival (Irlanda), In The Palace International Short Film Festival (Bulgaria), Tirana International Film Festival (Albania), Izmir International Short Film Festival (Turcia), St Louis International Film Festival (SUA). La șase ani de la succesul scurtmetrajului „Cadoul de Craciun”, inclus în lista de selecție pentru Premiile Oscar și distins cu premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj european la a 32-a ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (European Film Awards), regizorul Bogdan Mureșanu a revenit în atenția festivalurilor internaționale cu un nou scurtmetraj care marchează și debutul său ca regizor al unui film de animație. „Faptul că după șase ani, istoria se repetă în cel mai frumos și surprinzător mod, cu o selecție pe lista lungă pentru nominalizările la Premiile Oscar, mă bucură și mă onorează. Le sunt recunoscător partenerilor de drum de la Mailuki Films, distribuitorul internațional al filmului, tuturor membrilor echipei, colegilor și prietenilor care au sprijinit realizarea scurtmetrajului MAGICIANUL.” (regizorul Bogdan Mureșanu) Pornind de la o povestire publicată de Bogdan Mureșanu în volumul de proză scurtă „Erata”, scurtmetrajul la care au lucrat animatorii Mihnea Buzatu, Octavian Chiriac, Alexei Gubenco și Alexandru Pop propune o călătorie imaginară în atmosfera de epocă a orașului Sulina, în seara inaugurării primei centrale electrice din oraș, în anul 1910. Personajul principal al filmului este Magicianul Ilarion, care trăiește o poveste de dragoste interzisă și o îngrijorare aparte în ce privește modul în care-și va câștiga existența într-o lume nouă, modernă și cosmopolită.  „Îmi doream, de multă vreme, să readuc la viață o lume apusă, iar tehnica animației mi-a permis să recreez, pornind de la imagini statice, decorurile în care se desfășoară acțiunea filmului, dar am dorit, de asemenea, să ajung la esența poveștii. Animația a fost un mediu care s-a potrivit intenției mele: nu de a ilustra gloria unei lumi apuse, arătând viața dintr-un port odată exuberant și cosmopolit, redus acum la dimensiunile unui orășel uitat, ci de a reprezenta esența poveștii pe care am scris-o cu mulți ani în urmă”. Filmul, în special filmul de animație, care se presupune a fi o invenție vizuală totală, trebuie să producă o imagine care, în cel mai bun caz, să rămână apoi agățată pe pereții acelor «coridoare întunecate» din mintea spectatorului. Și mă bucur că acest mod de a spune o poveste a călătorit, la rândul lui, prin lume, și mi-a permis să sper că voi putea face un lungmetraj de animație amplu, pentru toate categoriile de public.” (regizorul Bogdan Mureșanu) Echipa & distribuția MAGICIANUL îi are în distribuția de voci pe actorii Cosmin Șofron, Mihai Gruia Sandu, Ionuț Achivoaie, Ioana Flora, Luca Toma, Olimpia Melinte, Valeriu Andriuță, Dana Vulc, Claudiu Trandafir, Ștefan Velniciuc, Constantin Florescu, Virgil Aioanei, Ionuț Grama, Adriana Titieni, Constantin Bărbulescu, Tudor Istodor, Oltin Hurezeanu,  Sebastian Ioan Lungu. Mircea Lăcătuș și Andrei Bǎlǎșoiu sunt editorii filmului, iar Didier Falk a compus muzica. Celebrul autor, ilustrator și artist de benzi desenate Alexandru Talambă („Tamba”), cunoscut pentru albume precum „Sidi Bouzid Kids” (2012), „Elabuga” (2011) și „Mila 23” (2012), este directorul artistic al scurtmetrajului „Magicianul”. Bogdan Mureșanu este scenaristul, regizorul și producătorul lungmetrajului „Anul Nou care n-a fost”, nominalizat la European Film Awards (European Discovery 2024 – Prix FIPRESCI), deținător a peste 25 de premii internaționale (printre care Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Orizzonti și premiul FIPRESCI în cadrul festivalului de film de la Veneția, 2024) și 10 trofee la Premiile Gopo (patru dintre acestea pentru Bogdan Mureșanu – Cel mai bun film de lungmetraj, Ce mai bun film de debut, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu). A debutat ca scenarist în 2008 cu scenariul pentru „Torța umană” (cel mai bun scurtmetraj la competiția de scenarii TIFF). A semnat scenariile pentru „Opinci” (2019) – scurtmetraj de animație, regizat de Anton și Damian Groves (Cel mai bun scurtmetraj românesc la TIFF 2019, Premiul Publicului Tânăr la Clermont Ferrand) și „Unde este Sofia?” – Cel mai bun scenariu la Festivalul de Film OAXACA, Mexic 2012, apoi a scris și regizat scurtmetrajele „Tuns, ras și frezat” (2013), „Spid” (2016), „Negruzzi 14” (2016) și „Reflexul Semmelweis (2016)”. Scurtmetrajul „Cadoul de Crăciun”, lansat în 2018, a câștigat premiul Academiei Europene de Film în 2019, avut peste 200 de selecții la festivaluri și 72 de premii (inclusiv Grand Prix la Festivalul Internațional de Film Clermont Ferrand, Franța; Cel mai bun scurtmetraj european la Alcine, Festivalul European de Film, Spania) și s-a aflat pe lista scurtă pentru nominalizările la Premiile Oscar. Scurtmetrajul „Magicianul” a fost produs de Kinotopia,  în coproducție cu MINYA Film and Animation (Croația) și Promenons-nous dans le bois (Franța). Producător: Bogdan Mureșanu. Coproducători: Viorel Chesaru (Chainsaw Europe),  Étienne Jaxel-Truer (Promenons-nous Dans Les Bois /Studio Ejt-labo), Miljana Dragicevic (Minya Film And Animation). Producători executivi: Dan Burlac și Adriana Bumbeș. Producători asociați: Theo Nissim, Ruxandra Șerban, Alexandra Svet. Manager producție: Sorin Stuparu. Distribuitor internațional: Eduardo M. Escribano Solera (Mailuki Films). Mulțumiri speciale: Conceptual Lab by Theo Nissim Sponsori: PPC, PPC Renewables și Rețele Electrice

Pe 24 octombrie, Quantic găzduiește întâlnirea dintre GZUZ, unul dintre numele importante ale gangsta rap-ului german, și M.G.L., artistul român care a devenit o prezență de prim-plan în muzica urbană locală. Concertul face parte din turneul european al rapperului german din toamna acestui an. Accesul publicului începe la ora 19:00, iar concertul este programat pentru ora 20:00. Biletele sunt disponibile pe Eventim.ro și pe iabilet.ro.  Cu peste 50.000 de bilete vândute în cadrul turneului său din 2026 și numeroase concerte sold-out în Germania, Austria și Elveția, GZUZ ajunge la București după ce a umplut săli precum Porsche Arena din Stuttgart, Zenith din München și Sporthalle din Hamburg. Turneul european de toamnă include opriri în mai multe orașe din Europa Centrală și de Est, printre care Budapesta, Belgrad, Sofia și București. Născut Kristoffer Jonas Klauß, în Hamburg, GZUZ este unul dintre membrii marcanți ai colectivului 187 Strassenbande, care a influențat puternic scena hip-hop germană. Numele său de scenă vine, potrivit propriilor declarații, de la expresia „Ghetto-Zeug unzensiert” – lucruri din ghetou, necenzurate, o formulă care descrie stilul său direct și fără compromisuri. Parcursul său muzical include albume ajunse pe primul loc în clasamentele germane, precum High & Hungrig 2, realizat împreună cu Bonez MC, și Wolke 7. Albumul solo de debut, Ebbe & Flut (2015), a primit Discul de Aur, iar High & Hungrig 2 a obținut Discul de Platină. În paralel cu proiectele solo, GZUZ a contribuit la succesul lansărilor 187 Strassenbande, cu o prezență constantă în topurile din Germania, Austria și Elveția. În deschiderea concertului de la București va urca pe scenă M.G.L., artist cu peste 500 de milioane de vizualizări pe YouTube și zeci de milioane de ascultări pe Spotify. Cunoscut pentru sound-ul trap, versurile directe și poveștile inspirate din realitățile cotidiene, M.G.L. îmbină elemente clasice de hip-hop cu producții contemporane. Muzica sa vorbește despre experiențe personale și despre mediul din care vine, iar autenticitatea a devenit una dintre semnăturile sale. Pe 24 octombrie, publicul de la Quantic va avea ocazia să-i vadă pe cei doi artiști în aceeași seară, într-un concert care aduce împreună două scene urbane cu identități distincte. Concertul este prezentat de Barracuda Music.

Cel mai așteptat documentar al anului, „Delta Sălbatică”, a avut premiera de gală la Cinema City AFI Cotroceni pe 14 octombrie, în prezența întregii echipe, fiind aplaudat de profesioniști din industria cinematografică, jurnaliști, vedete, influenceri, artiști, specialiști din diferite domenii, oficiali și spectatori curioși să afle printre primii poveștile Deltei Dunării.  Regizorul Dan Dinu, actrița Medeea Marinescu, artista Irina Rimes, directorul de imagine Cosmin Dumitrache, producătorul Matei Truța, scenarista Codruța Florea, compozitorul Alexei Țurcan și sunetistul Ioan Filip au mulțumit publicului pentru entuziasmul cu care au întâmpinat cel mai amplu proiect documentar dedicat unei zone unice din Europa și au vorbit despre importanța implicării în protejarea acesteia.  „Eram îndrăgostită de proiectul România Sălbatică și am fost entuziasmată să mi se dea șansa să colaborez cu echipa pentru proiectul Delta Sălbatică. Deși aportul meu este foarte mic, sunt mândră că am participat la acest proiect, nu doar pentru că este un film superb, ci pentru importanța lui educativă.  Mi-aș dori ca oamenii să aibă mai multă grijă de natură, după ce vor urmări acest film. Pentru că nu este doar un documentar despre Delta Dunării, ci despre a face oamenii să conștientizeze cât de important este ecosistemul și cât de important este să nu-l încurcăm, așa cum spune Medeea la final. Recomand tuturor să vadă filmul Delta Sălbatică pentru imaginea ireproșabilă, cadrele care-ți taie răsuflarea, povestea spusă într-un mod foarte dinamic, și mai ales pentru că este extrem de emoționant.” (Irina Rimes) Pe lângă o mulțime de povești adunate pe parcursul filmărilor care au avut loc în ultimii cinci ani, spectatorii au aflat mai multe despre importanța refacerii proceselor naturale cu sprijinul unei inițiative de renaturare care presupune ca o mare parte dintre zonele astăzi uscate sau fragmentate să fie reconectate la circuitul apei, astfel încât peisajul să poată urma din nou ritmurile naturale ale Dunării. Prin deschiderea treptată a vechilor compartimentări ale amenajării piscicole, apa va putea circula mai liber, iar fostele bazine pot redeveni zone umede vii, capabile să susțină întreaga diversitate de viață specifică Deltei. Inițiativa de restaurare a zonei Ultima Frontieră, de la marginea satului Periprava, aparține Rewilding Romania și va fi sprijinită cu 10% din toate încasările documentarului „Delta Sălbatică”. Asociația România Sălbatică își propune ca prin proiecțiile documentarului „Delta Sălbatică” și prin campania online „Eliberează Apa” să aducă publicul mai aproape de natură, să ofere informații despre Delta Dunării și despre nevoile pe care le are unul dintre cele mai prețioase ecosisteme din Europa, aflat în Patrimoniul UNESCO. Povestit de celebra actriță Medeea Marinescu, documentarul „Delta Sălbatică” continuă munca echipei „România Sălbatică” și marchează o nouă colaborare a regizorului Dan Dinu cu directorul de imagine Cosmin Dumitrache, scenarista Codruța Florea, compozitorul Alexei Țurcan, sunetistul Ioan Filip și producătorul Matei Truța. Vocea artistei Irina Rimes care susține acest proiect prin interpretarea unei piese originale emoționante impresionează publicul de toate vârstele și completează o experiență cinematografică spectaculoasă. O EXCURSIE ÎN DELTA DUNĂRII, premiul special care poate fi câștigat de unul dintre spectatorii „Delta Sălbatică” Fiecare bilet cumpărat la orice proiecție „Delta Sălbatică” din Cinema City al cărui cod este înscris până pe 29 octombrie în pagina de concurs deltasalbatica.cinemacity.ro intră în tombola specială ce are ca premiu O EXCURSIE DE PATRU ZILE ÎN DELTA DUNĂRII  în perioada 20-23 mai 2027 (care include cazare, masă și transport cu barca pentru două persoane, alături de Dan Dinu pentru a descoperi o parte dintre locurile speciale în care a fost filmat documentarul). Premiul este oferit de agenția Descoperă Delta Dunării, partenerii care au sprijinit și filmările realizate pentru documentar. Realizatorii filmului au trăit până acum emoțiile întâlnirilor cu peste 1000 de spectatori la proiecțiile speciale de la Pitești, Constanța, Brăila, Galați, Ploiești, București, Iași. Caravana „Delta Sălbatică” se va mai opri la Brașov, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara. 16 octombrie, ora 19:00 — Brașov, Cinema City AFI 19 octombrie, ora 19:00 — Târgu Mureș, Cinema City Plaza M 20 octombrie, ora 19:00 — Cluj-Napoca,  Cinema City Iulius Mall 21 octombrie, ora 19:00 — Timișoara, Cinema City Shopping City O Deltă sănătoasă, o viață mai bună pentru natură și pentru comunitatea locală Echipa „Delta Sălbatică” și membrii Asociației România Sălbatică derulează o campanie educativă despre importanța zonelor umede în procesul de stocare a carbonului și asupra dezvoltării sănătoase a ecosistemului și a comunității locale. Cu ajutorul materialelor disponibile pe paginile România Sălbatică (Facebook, Instagram), publicul poate descoperi mai multe despre ecosistemul unic al Deltei Dunării și despre necesitatea de a proteja habitatele de aici. Sub îndemnul #ElibereazăApa, printr-o campanie educativă susținută de BCR, acest documentar deschide o invitație la dezbatere asupra importanței refacerii zonelor umede, un aliat esențial în lupta cu schimbările climatice. Filmul face parte din programul educațional derulat de Cinema City. Grupurile de elevi însoțite de profesori pot face deja rezervări în cadrul programului Săptămâna Altfel sau Săptămâna Verde pentru a vedea filmul „Delta Sălbatică” din 18 octombrie în toată rețeaua Cinema City, sub umbrela LYNX festival, eveniment anual organizat de Asociația România Sălbatică.  După un bogat parcurs festivalier și o caravană care include proiecții în prezența echipei în 11 orașe, documentarul „Delta Sălbatică” se pregătește de premiera națională în cinematografe, programată pe 23 octombrie. Echipă și parteneri Produs de NTD Film în coproducție cu August Film și Avanpost Media, filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Cinema City România.  Susținut de: BCR, Orange Romania, La Fântâna. Partener media principal: DIGI FM Parteneri media: Libertatea, Avantaje, Cărturești, News.ro, Revista BIZ, Zile și Nopți, Cinemap, Adevărul de Weekend, Vorbitorincii, Observator Cultural, Revista FILM, Urban.ro, Like 5, IQads, Playtech, Cinefan, LiterNet, Happ.ro, Filme-cărți, MovieNews, Subversiv, Daily Magazine, România pozitivă, Revista LOR, Munteanu Recomandă, The Movienator, Cinefilia, PRwave. Parteneri locali: GoNEXT, DELTA TV. Partener de monitorizare: mediaTRUST

Pe 22 octombrie, de la ora 19:00, AREAL invită publicul la Leagănul de Copii „Sfânta Ecaterina” din București, pentru un performance imersiv de dans contemporan care explorează relația dintre corp, memorie și spațiul pe care îl împărțim cu ceilalți. Construit în urma unui proces de cercetare și co-creație alături de copii și tineri neurodivergenți, de tineri de la Casa Alexandra (DGASPC sector 1) The Bodies Where We Meet propune o experiență în care mișcarea, sunetul și arhitectura devin forme de comunicare. Participarea publicului este gratuită, dar locurile sunt limitate așa că înscrierile sunt necesare în formularul de aici.  Cum ne influențează prezența celorlalți? Ce rămâne în noi după o întâlnire? Și cum arată un limbaj pe care îl putem înțelege fără să avem nevoie de cuvinte? Sunt întrebări care însoțesc The Bodies Where We Meet, un proiect artistic dezvoltat de AREAL și co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB, în cadrul Programului „București în premieră” 2026, pornind de la ideea că fiecare corp are propriul ritm, propriile gesturi și propriul fel de a fi în lume. Performance-ul din 22 octombrie aduce această cercetare într-un loc cu o istorie aparte: Leagănul de Copii „Sfânta Ecaterina”, una dintre instituțiile emblematice ale Bucureștiului, a cărei arhitectură și memorie devin parte din experiența artistică. În cadrul unei rezidențe site-specific, echipa explorează acustica încăperilor, ecourile, lumina, texturile, coridoarele și grădina interioară, construind un traseu performativ în care spectatorii sunt invitați să descopere spațiul prin mișcare, sunet și senzație. Cercetarea a pornit de la întâlnirile desfășurate în luna august la Școala Specială „Sf. Nicolae”, unde șase copii neurodivergenți au participat la opt laboratoare de mișcare somatică și co-creație. Gesturile, sunetele, ritmurile și schimbările de intensitate ale copiilor au devenit material pentru explorarea coregrafică, într-un proces care le recunoaște rolul de parteneri în creația artistică. În octombrie, această cercetare se extinde printr-o rezidență la Leagănul „Sfânta Ecaterina” și prin ateliere de mișcare și co-creație dedicate beneficiarilor DGASPC Sector 1. Pe scenă, corpul nu este doar un instrument al dansului, ci și o formă de memorie, de comunicare și de relaționare. Mișcările și expresiile care rămân adesea în afara limbajului obișnuit capătă aici spațiu și vizibilitate. Din întâlnirea dintre experiențe diferite se construiește o formă de expresie comună, în care fiecare prezență poate schimba felul în care ceilalți percep și locuiesc lumea. Conceput de coregrafa Valentina De Piante și creat împreună cu Joanna Debska, Alexandra Gîrbea, Teodora Velescu și Aniela Turkot, The Bodies Where We Meet continuă o cercetare artistică începută în cadrul programului C.R.E.S.C. și propune publicului o întâlnire cu dansul contemporan și cu atmosferele vizuale lui Andrei Cozlac, sonore lui Bogdan Ciuperca și lumina lui Alexandros Raptis dincolo de convențiile scenei tradiționale. Spațiul devine parte din coregrafie, iar spectatorul este invitat să fie atent la propriul corp și la felul în care acesta răspunde la ceea ce se întâmplă în jur. Performance-ul The Bodies Where We Meet va avea loc joi, 22 octombrie 2026, de la ora 19:00, la Leagănul de Copii „Sfânta Ecaterina” din București. Proiectul este co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB, în cadrul Programului „București în premieră” 2026, și se desfășoară în parteneriat cu Școala Specială „Sf. Nicolae” și DGASPC Sector 1. Parteneri media: Bookhub, Clivaj, CVLTARTES, Happ.ro, Life.ro, Matca Literară, Observator Cultural, Palindrom, București FM, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Revista Psyche, Subversiv, Zeppelin, Zile și Nopți. Fotografii de Cristina Matei.