Articles by Redacția Subversiv

În prima săptămână din octombrie, Corint Istorie lansează trei volume cu autori români, în trei locuri diferite, fiecare cu un decor și o atmosferă care fac parte din poveste. Redăm, în cele ce urmează, comunicatul transmis de reprezentanții editurii. LUNI, 5 octombrie, ora 19:00, Librăria Humanitas CIȘMIGIU: Casa cu flori de liliac. Povestea adevărată a unei prințese Ghika | Manuela Ghika Oroveanu, Ana Iorga Una dintre cele mai surprinzătoare cărți de memorii apărute în 2026 Prințesa Manuela Ghika-Oroveanu, urmaşa directă a domnitorilor Ghika, îi povestește jurnalistei Ana Iorga viața sa și a familiei. Un dialog încântător despre frumusețe, curaj și tot ce rămâne după dezastrele istoriei. Sunt lucruri fragile care refuză să dispară. O cutie cu peste o sută de fotografii pe plăcuțe de sticlă a stat ascunsă aproape un secol. A traversat un război mondial, naționalizarea comunistă și decenii de exil, supraviețuind miraculos.  Privite azi, prin stereoscop, cadrele prind viață tridimensional: o dimineață liniștită de familie, o plimbare la Șosea, un brad împodobit de Crăciun. De aici pornește povestea. Casa cu flori de liliac este dialogul Prințesei Manuela Ghika-Oroveanu cu jurnalista Ana Iorga. Conversația, plină de umor și de tandrețe, devine pe parcurs o cercetare de arhivă care ajunge de la teza de doctorat a bunicului până la dosarele Securității. Rar avem ocazia să vedem pe viu eleganța despre care citim în memorii: cum vorbește cineva crescut în demnitate, cum își amintește și cum povestește despre pierdere. Luni seara o puteți asculta de la câțiva metri. Participă: acad. Georgeta Filitti, Manuela Ghika-Oroveanu, Ana Iorga, pr. Francisc Doboș Moderează: Simona Preda MIERCURI, 7 octombrie, ora 19:00, Hanul lui Manuc: Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie de Metin Omer În 1812, la Hanul lui Manuc s-au purtat negocierile care au precedat Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Două secole mai târziu, comunitățile turcă și tătară, alături de români se reîntâlnesc în același loc, la lansarea primei istorii comune a turcilor și tătarilor din România, scrisă chiar de unul dintre ei. Metin Omer, născut la Medgidia, a lucrat ani la rând în arhivele românești și otomane, în presa dobrogeană de epocă și în dosarele Securității. Volumul lui acoperă aproape 700 de ani de conviețuire, de la așezarea populațiilor turcice în Dobrogea până la Ada-Kaleh, insula care a dispărut de pe hartă în 1970. Această carte schimbă felul în care privim orașul în care trăim, cum ne raportăm la vecinul de lângă noi, moștenirea pe care o lăsăm. Este recunoașterea că România a fost întotdeauna mai complexă, mai bogată, mai interesantă decât știm. Vă așteaptă o dezbatere cu istorici și reprezentanți ai Ambasadei Republicii Turcia, sub galeriile de lemn luminate, cu ceai, cafea turcească și baclava. Locul face și el parte din poveste. Participă: conf. univ. dr. Silvana Rachieru, CȘ I dr. Constantin Ardeleanu, prof. univ. dr. Florin Anghel, Metin Omer Moderează: Florin-Răzvan Mihai În parteneriat cu Centrul Cultural Turc Yunus Emre.  SÂMBĂTĂ, 10 octombrie, ora 11:00, TNB, Sala Mare (în culise): Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport de Iulia Popovici De ce au colaborat artiștii cu Securitatea? Iulia Popovici a parcurs zeci de mii de file din arhiva fostei poliții politice și a găsit, în uimitor de multe cazuri, tranzacții. O notă informativă putea aduce un aviz de pașaport sau un loc în distribuția unui turneu. Un actor de roluri secundare a furnizat 105 note, scrise cu majuscule ca să nu i se recunoască scrisul. Aceasta este prima cercetare din România despre motivațiile informatorilor din lumea teatrului anilor ’70–’80, cu Teatrul Național în centru. De aceea, lansarea are loc chiar acolo, în spatele scenei. Participă: Mihaela Michailov, Neculai Constantin-Munteanu, Iulia Popovici Moderează: Florin-Răzvan Mihai

În luna octombrie, Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române testează, în faza de studiu pilot, primul instrument din România care își propune să măsoare împreună autodisciplina, autoreglarea și gândirea critică, pe un eșantion inițial de peste 350 de elevi de gimnaziu. Totodată, Narada lansează și o campanie de comunicare prin intermediul căreia explică, pe înțelesul tuturor, nevoia de măsurare a acestor abilități esențiale de adaptare pentru copii și îi ajută pe părinți să vadă performanțele celor mici și dincolo de notele din catalog.  La începutul verii, Narada a semnat un parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române pentru a crea primul instrument de măsurare sociologică și psihometrică a acestor trei abilități esențiale pentru viitor. Noutatea și premiera, totodată, pentru România este că, în acest moment, nu există niciun astfel de instrument în România care să măsoare aceste trei competențe esențiale și, pentru că studiile internaționale susțin că dezvoltarea lor este crucială  pentru progresul academic al copiilor, Narada și-a dorit să creeze propriul instrument care, totodată, să fie adaptat contextului socio-cultural al României. Pe parcursul ultimelor trei luni, sociologii de la ICCV și Narada, împreuna cu Dr. Psih. Sorana Mocanu – coordonator dezvoltării arhitecturii instrumentului din perspectiva psihometrică  & statistician și Dr Gabriel Lupu dar și cu alți profesioniști au lucrat la crearea acestui instrument, testând și analizând cu minuțiozitate toate întrebările, astfel încât să se asigure că pot fi aplicate tuturor categoriile de elevi de gimnaziu. 24 de specialiști din  mediul preuniversitar și universitar din domeniul psihologiei, formării cadrelor didactice, științelor educației, sociologiei, dar și practicieni profesori, directori de școli, au participat la paneluri de consultare & feedback. De ce este nevoie să măsurăm ceea ce nu apare în catalog Datele recente despre elevii din România arată cât de important este să privim dincolo de rezultatele școlare și să înțelegem ce competențe îi ajută pe copii să facă față cerințelor școlii și provocărilor de zi cu zi. Astfel, aproape 4 din 10 elevi români nu au nicio competență de bază, conform cercetării PISA 2025. 38,5% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență simultan la matematică, citire și științe, în creștere față de ~33% în 2022. Doar 6 din 10 elevi cred că efortul contează. Doar 61% dintre elevii români au „mentalitate de creștere” în sensul în care cred că abilitățile se dezvoltă prin muncă și perseverență.  Talentul nu compensează lipsa de reziliență. Doar 7% dintre elevii români dezavantajați socioeconomic sunt „rezilienți academic” (față de 12%, media OCDE). Motivația individuală, singură, nu este suficientă fără instrumente de autoreglare emoțională, iar dezavantajul se adâncește pe măsură ce trece timpul, nu se reduce. Gândirea critică face diferența. Potrivit PISA 2025, în țările OCDE, elevii care folosesc zilnic inteligența artificială ca să-și redacteze temele scrise au, în medie, cu 28 de puncte mai puțin la științe decât cei care nu o folosesc așa: echivalentul a aproximativ un an și jumătate de școală. În schimb, elevii care folosesc AI ca să învețe, și cei cărora școala le cere să analizeze critic ce produce AI-ul, obțin rezultate mai bune. Diferența nu o face accesul la tehnologie, ci felul în care copilul gândește informația. Aceste informații statistice arată de ce dezvoltarea acestor competențe nu poate rămâne doar o preocupare teoretică, ci are nevoie de intervenții concrete care să poată fi aplicate și evaluate în școală. Demersul inițiat de Narada a pornit de la necesitatea organizației de a măsura impactul programelor sale educaționale create pe subiectul competențelor esențiale pentru viitor. Aceste intervenții au la bază științele comportamentale, folosite cu succes de organizații mari la nivel mondial precum Unicef sau Organizația Mondială a Sănătății – și au fost implementate în 28 școli pentru copiii de gimnaziu. Obiectivul acestor programe educaționale este chiar dezvoltarea celor trei componente esențiale de adaptare în lumea prezentă. „De aproape 10 ani am tot văzut la clasă ce nu apare în catalog: copii cu note bune care se blochează la primul eșec sau copii cu note mici care au o forță interioară pe care școala n-o vede și n-o notează niciodată. PISA ne-a arătat încă o dată cât de scumpă e ignorarea acestei jumătăți nevăzute. Doar 6 din 10 copii mai cred că efortul lor schimbă ceva. Nu am creat acest instrument ca să dăm o notă nouă copiilor, ci ca să dăm părinților și profesorilor o hartă pe care România n-a avut-o niciodată: cum stă, cu adevărat, un copil la capitolul reziliență, autoreglare și gândire critică. Pentru că un copil nu e doar suma notelor lui. Și e timpul să măsurăm și restul.” (Andra Munteanu, președinte și fondator Narada) Printre cei care au susținut de la bun început crearea acestui instrument de măsurare se numără partenerul strategic al Narada, Inditex România, iar campania este susținută de ING Bank România. „Ne-am alăturat eforturilor NARADA pentru că ne unește scopul de a contribui la schimbare de substanță în educație, o schimbare ce determină în final sănătate financiară, inclusiv pentru societate în ansamblu.  Dincolo de intervențiile comune în școli si nevoia incontestabilă de a avea claritate și instrumente de măsurare pe care să te poți baza,  ne-am dorit să fim alături în această inițiativă pentru că la ING ne propunem să le oferim oamenilor posibilitatea să facă lucrurile care contează pentru ei, iar pentru sprijinirea tinerilor asta înseamnă acțiuni ce le permit să devină, desigur, elevi mai buni, dar și adulți siguri pe ei, încrezători și capabili să își atingă scopurille.” (Alexandra Ranetti, manager sustenabilitate ING Bank Romania) Cum pot părinții să testeze competențele esențiale ale copiilor lor? Odată cu testarea instrumentului de măsurare, aflat în faza de pilotare, Narada lansează campania de comunicare „Jumătatea nevăzută”, cu rol de conștientizare a nevoii copiilor de a-și dezvolta aceste abilități esențiale pentru viitor. Campania pornește de la o idee simplă: școala măsoară o parte din cunoștințele copilului prin note. Însă felul în care gândește, cum se ridică după un eșec, cum își gestionează emoțiile, cum se descurcă atunci când îi e

Bucharest Collage Collective și Celula de Artă anunță artiștii selectați pentru prima ediție a Bucharest miniCOLLAGE Biennale, o expoziție internațională dedicată colajului contemporan în format miniatural. Peste 200 lucrări selectate, semnate de artiști din România și din străinătate, vor fi prezentate în două vernisaje la București: pe 2 octombrie, la Celula de Artă, și pe 3 octombrie, la Paris14A. Expoziția poate fi vizitată în cadrul Nopții Albe a Galeriilor – NAG 2026. În urma open call-ului internațional, lansat în luna septembrie, au fost primite 320 de înscrieri din 54 de țări, iar selecția curatorială a reunit 202 artiști: 86 din România și 122 din afara țării. Lucrările selectate acoperă o diversitate de practici și abordări ale colajului contemporan – de la colaj analogic și digital la décollage, asamblaj și tehnici mixte. Singura limită comună impusă de bienală a fost cea a dimensiunii: maximum 20 cm pe latura cea mai mare, inclusiv rama sau sistemul de prezentare. „Am pornit de la o limită formală foarte precisă – maximum 20 de centimetri – pentru a explora ceea ce se întâmplă atunci când scara devine instrument curatorial. Miniatura schimbă relația dintre lucrare și privitor, invitând la apropiere, atenție și descoperirea detaliului. Dincolo de dimensiune, selecția reunește practici, sensibilități și limbaje foarte diferite, de la colaj analogic și digital la décollage, asamblaj și tehnici hibride. Împreună, aceste lucrări construiesc nu o temă unitară, ci o cartografie internațională a modului în care artiștii contemporani folosesc fragmentul pentru a recompune realitatea.” (Daniel Loagăr, curatorul Bucharest miniCOLLAGE Biennale) Prin reunirea unor artiști din România și din numeroase contexte culturale internaționale, Bucharest miniCOLLAGE Biennale își propune să ofere o perspectivă asupra diversității colajului contemporan și asupra modului în care această practică continuă să se reinventeze prin tehnici, materiale și perspective diferite. Artiști selectați ROMÂNIA – 80 de artiști Luciana Toma, Giles Eldridge, Georgiana Susanu, Emma Brahas, Cristina Gârleșteanu, Mirel Jichița, Ana Cristina Irian, Teodora Grindei, Andy Cojoc, Maria Viorica Ganciu, Ada Muntean, Sebastian Mihaescu, Deidre Matthee, Miruna Caluschi, Raluca Frigură, Georgiana Petrulianu, Andra Victoria Popescu, Ana-Maria Panaitescu, Alina Vuxanovici, Vanesa Chiriceanu, Angelica Stan, Liz Martoncsak, Andreea Gabriela Tudor, Sorina Fădor Vădeanu, Nicoleta Ababei, Doru Drăgoi, Louis Kareem Jamal, Diana-Iuliana Ciuperca (Delinconnue), Alexandra Popa, CarmenM, Oana Dragomir, Cristina Maria Geana, Ana-Maria Mihai, Carla Schoppel, Andreea Oprisan, Claudiu (Fugipânăpoți), Andreea Costandache, Skinnybi, Adnana Grecu, Andreea Greenhalgh, Florentin Logigan (FLo), Dina Fetitza, Reka Adorjani-Gyorgypal, Daniel Greenhalgh, Tiina Sööt, 1-Q Sapro, BenTereZ, Elisa Vasvari, SINDRØME, Alina Morkel, Camen Comănescu Maria Olivia, Silvia Costin, Alessandra Sampalean, Iuliana Tarasi, Georgiana Surugiu, Ingrid-Odette Maschek, Maria Bâcu, Ioana Claudia Dima (moody__line), katana, Alexandra Tiron, Ioana Lidia Ilea, Cosmin-Alexandru Grosu, Liviana Tănase, Ruxandra Ioana Pana, Teodora Cioca, Diana Oțet, Alexandra Nicoleta Birtea, Mihaela Nastase, Sabina Georgescu, Beatrice Arzoiu, Elena Donea, Oana Iordăchescu, Diana Cartianu, Jurjak, Ruxandra Niculae, Daniel Loagăr, Ada Moisă, Andrei Stan, Cristiana Bucureci, Cezara Iustina Iordache (C.Z.U.), Iulius Costache și Teodora Grindei (IUTE), Bogdan Negulescu, Mircea Ungureanu, Dana Curculescu, Maria Dițoiu, Oana Haralam. INTERNAȚIONAL – 129 de artiști Mkollage, Riva Nayaju, Nina Seidel, Carola Zeisbrich (höchstselbst), Violeta Kačinskienė, Maria Iwan, Elroy Ramantan, Joanne Lafrance, Brandon Musoni, Saval, Anna Charalampidi, LIMHANA, Adrián Peña, Burhan Yilmaz, Ilona Repkina, Pieter Walcarius, Saliha Drinovac, Ivelina Stoyanova, Jessica Steele, Sebastian Mögelin, Daniel Lehan, KLDZK, Bettina Mechtersheimer, Brigitte Eva Maria Hieronymi, Mohit Kushwaha, Metalhead Melankolis, Jackie Askew, Alessandra Faleggi, Kike Congrains, Alina Ostach-Robakowska, Jelena Pejković, ZULFA, Ann Kopka, Agustina Girardo, Luna Nerea, Bernadette Kropf, Beatriz Ortiz, mari mart, Akaa, Nadine Pasianotto, Karin Sonja Colanero, Sana Kiga, Sujeong Kim, Olivia Rojo, Diego Rodriguez, Anastasia Kovaleva, Mimi Wasilewska, duar, Ana Goldberg, Darius Nazarov, Themba Nhlapo, Madalina Chilici, Matiko Deer, Susana Delgado, Yen-Yu Tseng, Alison Kurke, Lina Romnaukha, Lisa Litvinenko, SAMOT, Agustina Fonti, Martina Bugliolo, Cecilia Fladung, Candela Gutiérrez, Flora Gancedo, Flor Dacunto (Absurda), Dimitrinka Kuncheva Popova, Arlette E. Khom, Sarah.snip.snip, Gabriela Balarezo, Mahitab Elshafie, Hans-Peter Schütt, Clara Vardanian, Ratka Lugumerski-Teber, Thomas Fage (videophage), Cælina March, Susanne Haun, Vanessa Neuber, Amber Digby, Beatrice Calastrini, Daria Glebova, M. Elena Elorza (elcolach), Miriam M. Smit, Nasta Martyn, Ivana Vidic, Wessel Shea Snyman, Regina San Martino (Register Registrated), Ana Mª Fernández, Kicki Liljeblad, Philippe Stet, Maria Yastrebova (Myshy), Escalator73, Olena Kulish, Danielle Glovin, Naomi Friedman, Musiu Parra, Analía Drago, Simona Silveira Percara, Claudia Robson, Juana Azugaray, Candelaria García Gerlo, Guillermina Altamirano, María Valentina Ramón, Flavio Giarratana, Fiorella Noya, Daria Boudanova, Belen Resnikowski, Joanna Simson, Sneha Gupta, Giridhar Khasnis, Amrapali Das, Muhamad Ro’is Abidin, Erika Guadagnin, Annillogica, Nicola Bracci, Kristine Kvitka, Katarzyna Piróg, Aqeel Abbas, Cristina Hélcias, Marc Maig, Dustin M. Price, R. Galvan, Carola Blanco. Două vernisaje în două spații independente din București Pentru a aduce selecția cât mai aproape de public, expoziția va fi prezentată în două spații culturale independente din București, prin două seri de deschidere: vineri, 2 octombrie 2026, de la ora 19:00, la Celula de Artă (Bd. Carol I, nr. 53), și  sâmbătă, 3 octombrie 2026, la Paris14A (Str. Paris 14a, 011816 București).  Evenimentul face parte din programul NAG – Noaptea Albă a Galeriilor 2026, iar expoziția va putea fi vizitată până la 13 octombrie 2026. Bucharest miniCOLLAGE Biennale este un proiect organizat de Bucharest Collage Collective și Asociația Atelierul Wood Be Nice / Celula de Artă. Partener bienală: Hostico Despre organizatori Bucharest Collage Collective este o comunitate dedicată colajului contemporan, care dezvoltă expoziții, evenimente și proiecte colaborative în jurul acestei practici artistice. Celula de Artă este un proiect cultural independent condus de artiști, dedicat promovării artei contemporane și susținerii creatorilor emergenți.

Acum zece ani, o poveste începea pe un zid din Londra. În 2026, BASM deschide un nou capitol. CHAPTER X – ONCE UPON A WALL marchează un deceniu din parcursul artistic al lui BASM, artist urban activ în România și Marea Britanie. Expoziția reunește lucrări realizate de-a lungul a zece ani și urmărește transformarea unui limbaj născut în spațiul urban într-o practică artistică ce traversează pictura, stencil-ul, colajul, spray paint-ul și experimentul pe suporturi diverse. Povestea lui BASM începe în Londra, unde contactul cu scena street art a devenit punctul de cotitură al unei pasiuni pentru desen începută încă din copilărie. Primele intervenții pe ziduri au fost urmate de dorința de a păstra și de a transfera energia efemeră a străzii în lucrări care pot continua să existe în afara spațiului urban. De aici, practica sa s-a extins către pânză, pagini de carte, bancnote, carton, viniluri, casete audio și alte materiale, fiecare devenind un posibil suport pentru aceeași preocupare: să spună ceva despre lumea în care trăim. În lucrările lui BASM, estetica urbană se întâlnește cu teme care țin de societatea contemporană: bani și consumerism, putere și politică, relații și erotism, absurdul cotidian. Umorul și ironia coexistă cu observația socială, iar imaginea funcționează adesea ca un mesaj cu mai multe niveluri de lectură. Unele lucrări provoacă, altele amuză sau seduc, iar altele introduc în spațiul galeriei întrebări despre felul în care privim și despre lucrurile pe care am ajuns să le considerăm normale. În ultimul deceniu, lucrările lui BASM au ajuns în colecții private din peste 40 de țări. Parcursul său internațional include participări la expoziții precum Cash is King I & II, la Saatchi Gallery din Londra (2018, 2019), Street Money și Sneakers Generation, la Galerie Sakura din Paris (2020, 2021), precum și Money For Nothing – 1001, prezentată la Paris, în 2022 și la Chongqing – HONG ART MUSEUM, China, în 2022  –  HONOR 50 YEARS OF SINO-EUROPEAN CULTURAL Exchange. Printre expozițiile personale se numără HEARTistic (Londra, 2019), REBRANDING (Paris, 2020) și BEYOND THE COLOURS (Roma, 2023). CHAPTER X – ONCE UPON A WALL privește acest parcurs ca pe o poveste în desfășurare. Este o retrospectivă a primilor zece ani, dar și un punct de trecere către ceea ce urmează: de la zid la pânză, de la intervenția urbană la obiectul de artă, de la mesajul imediat la lucrări care își continuă povestea în fața fiecărui privitor. Pentru BASM, fiecare lucrare este un fragment din această poveste. Iar fiecare fragment deschide, la rândul lui, un nou capitol.

Grivița, Gara de Nord, Matache, Bucureștii Noi, Domenii: cartiere prin care unii dintre noi trecem în fiecare zi, în drum spre serviciu, școală, piață sau casă. Dar dacă, dincolo de felul în care le știm noi, cartierele astea ascund și poveștile lăsate de scriitori în urma lor? Dacă gardul pe lângă care trecem în fiecare dimineață a fost cândva decor pentru o poveste, dacă o piață pe care o știm dintotdeauna a fost descrisă într-un roman sau dacă un cartier pe care îl considerăm pur și simplu „al nostru” are, de fapt, o istorie literară pe care încă nu o știm? De aici pornește „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1”, finanțat de Primăria Sectorului 1, un nou proiect dezvoltat de Asociația Tech and Tonic, ONG ce a inițiat Harta Literară, prima hartă interactivă a locurilor literare din România. Timp de câteva săptămâni, literatura iese din librăriile și festivalurile din centrul orașului și se mută mai aproape de oamenii care locuiesc în cartierele Sectorului 1: pe străzi, în școli, în biblioteci și în spații culturale de proximitate – pentru că, uneori, ca să descoperi literatura, nu trebuie să pleci nicăieri. Trebuie doar să afli ce s-a întâmplat pe strada ta. Sectorul 1 ocupă un loc important în istoria literaturii române: cartierele sale apar în romane, memorii și poeme, iar multe dintre locurile pe lângă care trecem astăzi au fost cândva spații ale unor povești, întâlniri și vieți literare. Proiectul pornește tocmai de la această resursă culturală care există deja, dar care nu este întotdeauna vizibilă pentru cei care locuiesc în zonă. În cadrul proiectului vor avea loc șase tururi literare ghidate, prin cartierele Grivița, Bucureștii Noi, Calea Victoriei și zona Gării de Nord, o seară de spoken word cu poeți și muzicieni, o discuție despre importanța culturală a zonei Matache-Buzești, întâlniri cu scriitori în școli, o întâlnire cu un scriitor într-o bibliotecă, un eveniment dedicat bibliotecilor publice ca hub-uri comunitare și un schimb de cărți pentru copii și adolescenți în Piața Matache. Toate cele 13 evenimente se desfășoară în Sectorul 1, în spații publice și în spații culturale de proximitate, în perioada 3 – 24 octombrie. Tururile literare îi vor avea ca ghizi pe Ioana Pârvulescu, Florin Iaru, Alex Tocilescu, Simona Goșu, Dragoș Costache și Casiana Fusu, iar fiecare va porni la drum printr-o altă zonă a Sectorului 1, urmărind urmele lăsate de literatură în oraș și invitând participanții să privească altfel locurile pe care poate că le cunosc deja foarte bine. Participarea la tururi este gratuită dar locurile sunt limitate și rezervările se fac pe site: https://www.hartaliterara.ro/sector-1. În același timp, proiectul aduce literatura și mai aproape de copii și adolescenți. Scriitoarele Adina Rosetti și Ana Maria Sandu vor participa la întâlniri organizate în școli din Sectorul 1, în afara cadrului obișnuit al orei de literatură și al evaluării școlare. Un alt eveniment va transforma esplanada din Piața Matache într-un loc de schimb de cărți pentru copii și adolescenți, însoțit de o colectă de cărți care vor fi distribuite de Educab în bibliotecile publice. Matache-Buzești va fi, la rândul său, subiect de conversație. Ioana Tătărușanu, critic literar, Gruia Bădescu, antropolog urban, și Ana Toma, antreprenor cultural, vor discuta despre rolul cultural al zonei, despre istoria ei și despre felul în care un loc se schimbă atunci când îl privim nu doar ca pe un punct de pe hartă, ci ca pe un spațiu cu memorie și povești. Proiectul va aduce în prim-plan și 50 de noi locuri literare din Sectorul 1, documentate și adăugate pe platforma Harta Literară, unde vor avea pagini publice permanente. Acestea se vor alătura celor peste 200 de locuri din Sectorul 1 deja existente pe platformă, construind treptat un patrimoniu literar digital al cartierelor bucureștene. Harta Literară a pornit de la București și s-a extins, în 2026, către Brașov, Iași, Timișoara, Chișinău iar platforma a documentat până în prezent peste 2.000 de asocieri între locuri și cărți iar experiența proiectului a arătat că atunci când literatura vorbește despre propriul cartier, apar și oameni care nu merg în mod obișnuit la evenimente culturale, tocmai pentru că subiectul îi privește direct. „Ești vecin cu literatura în Sectorul 1” pornește de la o idee simplă: un cartier prin care treci zilnic poate rămâne doar un decor până când afli ce s-a scris despre el. Din momentul în care descoperi că strada ta apare într-un roman sau că piața din cartier a fost descrisă într-o carte de memorii, locul începe să aibă o altă adâncime. Nu mai este doar un spațiu pe care îl traversezi. Devine unul pe care îl poți citi. Programul complet 4 octombrie | 11:00 Întâlnire cu scriitorul Alex Moldovan la Biblioteca pentru Copii și Tineret Ion Creangă 4 octombrie | 11:00 – Bucureștiul Belle Époque. Caragiale boemul, Caragiale burghezul. De la teatru la restaurant – tur literar cu Ioana Pârvulescu. 4 octombrie | 15:00 – Schimb de cărți pentru copii și adolescenți și întâlnire cu scriitori – Piața Matache, esplanadă. Invitați: Ana Maria Sandu și Alex Moldovan. 6 octombrie | 16:45 – Rolul bibliotecii de cartier în comunitate – Biblioteca Metropolitană, Filiala Marin Preda. Invitați: Daniela Nicolescu și Elena Loredana Micu; moderator: Stelian Grigore. 9 octombrie | 19:00 – Seară de Spoken Word – Centrul de Resurse în Fotografie. Poeți: Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Cosmin Perța, Mihai Bădică, Mugur Grosu & Lumi Mihai, Radu Nițescu și Răzvan Țupa; moderator: Sorin Despot. Muzicieni: Mircea Laslo și Sara Nezamoleslami. 10 octombrie | 11:00 – Cărțile ne deschid mintea – eveniment pentru elevi la Liceul Avenor, cu scriitorii Adina Rosetti, Ana Maria Sandu și Dana Papadima și psihologul Andrei Cris Mogoș. 10 octombrie | 15:00 – Prin Bucureștii cu Popeștii – tur literar cu Dragoș Costache. 11 octombrie | 11:00 – Cărțile ne deschid mintea – eveniment pentru elevi la Liceul Teoretic Național, cu scriitorii Adina Rosetti, Ana Maria Sandu și psihologul Andrei Cris Mogoș. 11 octombrie | 15:00 – Peretele pe care am scris Hagi – tur literar cu Alex Tocilescu. 17 octombrie | 15:00 –  Taclale la

Citește știrea în română. Built around a succession of recognizable and at times uncomfortably familiar situations, (AN)ORGANIC explores the many forms that encounters between human and artificial intelligence can take. From work, identity, and the pressure to perform to emotions, attention, and dependency, the performance examines how technology is making its way into increasingly personal areas of our lives. At times a tool, at others a conversational partner, adviser, confidant, or source of validation, artificial intelligence is becoming a constant presence. Meanwhile, attention is put up for auction, turning into the most fiercely contested currency. On stage, these encounters take on a variety of forms, ranging from dialogue and absurd situations to physical play and performative mechanisms. Through humor, irony, and a touch of the absurd, the boundary between the organic and the inorganic is continuously tested, negotiated, and redrawn. Artificial intelligence emerges as an extension that permeates the ways we think, work, communicate, and relate to one another. And with it, what we continue to call “human” is itself being (re)negotiated. This October, (AN)ORGANIC can be seen as follows: October 3, 4 & 23 – Sala Nouă, Teatrul de Comedie, Bucharest, st. Sfânta Vineri, no. 11, 7:00 PM October 8 – FITPTI, Iași, 6:00 PM, UNAGE Faculty of Theatre, Sala Studio October 17 – 3G HUB, Târgu Mureș The team Director / Video & Lighting Design / Costume Design: Andu Dumitrescu Text by: Vero Nica & Stanca Jabenițan Choreography: Florin Fieroiu Performers: Laura Creț/ Răzvan Omotă/ Patricia Flack/ Leo Chionac Production: Vero Nica Production Assistant: Alexandru Botea About the project The project is co-financed by the Administration of the National Cultural Fund (AFCN) and supported by AMIQ. Partners: Teatrul de Comedie, Iași International Theatre Festival for Young Audiences, Wantsome – The Friendly IT Academy, University of Arts Târgu Mureș, B-Critic, Cultura Magazine, Radio România Cultural, București FM, Zile și Nopți, Subversiv, Feeder, LiterNet, Viva FM, 3GHUB, IQads The project does not necessarily represent the position of The Administration of the National Cultural Fund. AFCN is not responsible for the content of the application or the way the program results can be used. These are entirely the responsibility of the beneficiary of the funding. For more details, visit varcultural.eu or follow VAR Cultural on Facebook and Instagram.

Read this in English. Construit dintr-o succesiune de situații recognoscibile și uneori inconfortabil de familiare, (AN)ORGANIC urmărește diferite forme ale întâlnirii dintre inteligența umană și cea artificială. De la muncă, identitate și nevoia de performanță, la emoții, atenție și dependență, spectacolul explorează felul în care tehnologia pătrunde în zone tot mai personale ale existenței noastre. Uneori instrument, alteori partener de dialog, consilier, confident sau sursă de validare, inteligența artificială devine o prezență constantă. Iar atenția este scoasă la licitație și devine cea mai disputată monedă. Pe scenă, toate aceste întâlniri capătă forme diferite, de la dialog și situații absurde, la joc fizic și mecanisme performative. Cu umor, ironie și o doză de absurd, granița dintre organic și anorganic este testată, negociată și mutată permanent. Inteligența artificială apare ca o extensie care pătrunde în felul în care gândim, lucrăm, comunicăm și ne raportăm unii la ceilalți. Iar odată cu ea, se (re)negociază și ceea ce continuăm să numim „uman”. În octombrie, (AN)ORGANIC ajunge la public, programul fiind următorul: 3, 4 și 23 octombrie – Sala Nouă, Teatrul de Comedie, București, strada Sfânta Vineri, nr. 11, ora 19:00 8 octombrie – în cadrul FITPTI, Iași, ora 18:00, Facultatea de Teatru UNAGE, sala Studio 17 octombrie – 3G HUB, Târgu Mureș Echipa Regie / video & light design / costume: Andu Dumitrescu Text de: Vero Nica & Stanca Jabenitan Coregrafie: Florin Fieroiu Performeri: Laura Creț/ Răzvan Omotă/ Patricia Flack/ Leo Chionac Producător: Vero Nica Asistent producție: Alexandru Botea   Despre proiect Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și susținut de AMIQ. Parteneri: Teatrul de Comedie, Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr  Iași, Wantsome – The Friendly IT Academy, Universitatea de Arte din Târgu Mureș, B-Critic, Revista Cultura, Radio România Cultural, București FM, Zile și Nopti, Subversiv, Feeder, LITERNET, Viva FM, 3GHUB, IQADS Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării. Pentru mai multe detalii, vizitează varcultural.eu sau urmărește VAR Cultural pe Facebook și Instagram.

Gravity Break este un proiect de cercetare și mentorat care pornește de la o întrebare simplă, dar greu de ignorat: cum poate deveni corpul un loc de reziliență într-un domeniu artistic care funcționează, de multe ori, la limita resurselor sale? Începând din această toamnă, artiști, mentori, pacienți ai unui spital de psihiatrie, copii cu cerințe educaționale speciale și locuitori ai Bucureștiului intră într-un proces comun de cercetare care mută dansul din sala de spectacol în apă, în spații clinice, în școală și, pentru câteva întâlniri, chiar în oraș. Inițiat de Indie Box, Gravity Break dezvoltă un ecosistem de mentorat și cercetare somatică dedicat rezilienței scenei coregrafice independente din România. Cinci artiști aflați în momente diferite ale parcursului lor profesional lucrează, timp de câteva luni, alături de mentori cu experiență în coregrafie, practici somatice, producție independentă și fundraising. În centrul procesului se află cercetarea dansului acvatic, o metodologie dezvoltată în ultimii ani de Alexandra Bălășoiu și Cătălin Diaconu, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Valentina De Piante, care folosește apa ca mediu de explorare, susținere și recalibrare a relației dintre corp, gravitație și mișcare. Nucleul de cercetare Gravity Break aduce împreună creatori aflați în momente diferite ale parcursului lor, uniți de nevoia de a explora o altă ecologie a muncii artistice. Laboratorul este susținut de tinerele voci emergente formate la UNATC – Alexia Tobă, Antonia Didușcă și Maria Stroie –, îmbogățit de prezența Dianei Spiridon, un performer aflat într-un proces profund de reconectare cu practica sa scenică, și ancorat la nivel național de Alexandra Gîrbea, coregraf și facilitator activ al scenei culturale din Timișoara. Împreună cu mentorii, ei nu doar explorează o metodologie, ci construiesc un spațiu viu de reciprocitate și ascultare. Gravity Break pornește de la ideea că cercetarea artistică nu se poate încheia în momentul în care artistul iese din studio. Experiența directă a unor medii vulnerabile și întâlnirea cu oameni care nu fac parte, în mod obișnuit, din publicul dansului contemporan devin parte din procesul de creație. În același timp, practica artistică este dusă către aceste comunități ca un instrument de conectare, atenție și explorare corporală. În total, proiectul include 13 intervenții alături de pacienți psihiatrici, cadre medicale, copii cu cerințe educaționale speciale și comunități locale. Unul dintre locurile în care această cercetare iese la vedere este Parcul Drumul Taberei, unde, în lunile septembrie și octombrie, Gravity Break propune cinci Sesiuni de cercetare în spațiul public. Nu sunt spectacole și nici demonstrații de dans în sensul clasic. Sunt întâlniri în care artiștii își deschid procesul de lucru către oraș și către oamenii care se întâmplă să treacă prin parc. Formatul este unul deliberat informal: hamace, ceai, jam session-uri, conversații și practici corporale se întâlnesc într-un spațiu în care oamenii vin, de obicei, să se plimbe, să stea pe o bancă, să alerge, să se întâlnească sau pur și simplu să treacă dintr-un loc în altul. În acest context, artiștii observă ce se întâmplă atunci când ritmul cotidian al orașului este întrerupt, măcar pentru câteva minute, de o invitație la a respira, a încetini și a deveni conștient de propriul corp. Pentru Gravity Break, această „mutație de viteză” este și un instrument de cercetare. Cum răspunde corpul orașului atunci când în mijlocul ritmului său obișnuit apare un spațiu în care nu trebuie să ajungi nicăieri? Ce se întâmplă cu o practică de dans atunci când nu mai are în față o sală, o scenă și un public care a venit special să o privească? Și ce poate afla un artist despre propria practică atunci când o pune în relație directă cu spațiul urban și cu oamenii care îl locuiesc? Sesiunile din Drumul Taberei continuă o serie de intervenții în spațiul public dezvoltate de Indie Box încă din 2018 și deschid această experiență către o nouă generație de artiști. În loc să trateze lipsa de resurse doar ca pe o limitare, proiectul o transformă într-o invitație la adaptabilitate: dacă nu există întotdeauna studiouri, scene sau contexte ideale de lucru, poate că procesul artistic poate începe și într-un parc, printre oameni, în relație directă cu realitatea în care trăim. În paralel, între septembrie și octombrie, cei cinci artiști participanți la Gravity Break trec printr-un laborator intensiv care reunește practică acvatică, Contact Improvisation și creație coregrafică. Sesiunile de practică în apă explorează imersia, suspendarea gravitației, yielding-ul și relația de susținere dintre două corpuri. În Contact Improvisation, atingerea devine o formă de ascultare, iar în sesiunile de creație coregrafică experiențele acumulate sunt transformate treptat în material artistic. Este un proces care încearcă să mute atenția de la presiunea produsului final către timpul necesar pentru cercetare, experiment și recuperare. Într-un sector în care o mare parte dintre artiști lucrează fără infrastructură proprie și în condiții economice fragile, Gravity Break propune un alt fel de a vorbi despre sustenabilitate: nu doar ca despre capacitatea unui proiect de a continua financiar, ci și ca despre capacitatea corpului și a artistului de a continua să lucreze fără să se epuizeze. Activitatea proiectului a debutat în luna august cu o rezidență de cercetare la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina. Întâlnirea directă cu pacienții, prin intermediul atelierelor de mișcare, a funcționat ca un spațiu de schimb reciproc. Dincolo de exercițiile somatice specifice, esența acestei etape, documentată în jurnalele de lucru ale echipei, s-a concentrat pe nevoia fundamentală a participanților de a fi văzuți, ascultați și validați prin mișcare. Pentru pacienți, activitățile au oferit un cadru accesibil pentru a ieși din zona de confort și a se reconecta cu propriul corp, în timp ce pentru artiști, experiența a acționat ca o ancorare puternică în realitate. Deschiderea și curajul pacienților de a participa le-au reamintit tinerilor coregrafi că, înainte de orice rigoare estetică, practica artistică rămâne un exercițiu esențial de prezență și ascultare.  Artiști au lucrat alături de pacienți și cadre medicale prin ateliere de mișcare creativă, jam session-uri, dans liber, scriere și exerciții audio-video, într-un proces coordonat de Alexandra Bălășoiu și Cătălin Diaconu, supervizat de psihoterapeutul cu formare în dans-terapie Loredana Larionescu. Întâlnirea cu acest mediu nu a fost

Premieră mondială pentru un film românesc al cărui protagonist este un copil de 10 ani: „LUMINA” („HOLY LIGHT”) în regia lui Marian Crișan, cu tânărul Andrei Voicu în rolul principal, va fi prezentat la Tallinn Black Nights Film Festival.  „LUMINA” a fost selectat, alături de alte nouă producții din Europa, Asia și  SUA, în Competiția Internațională de Filme pentru Tineri (International Competition Programme for Youth Feature Films) din cadrul Just Film, festivalul pentru copii organizat de Tallinn Black Nights Film Festival (PÖFF). Scris și regizat de Marian Crișan („WARBOY”, „BERLINER”, „ORIZONT”, „VALEA MUTĂ”, „ROCKER”, „MORGEN”, „MEGATRON”), lungmetrajul îi are în distribuție, alături de copilul actor Andrei Voicu, pe Marius Cordoș, Ofelia Popii, Horia Fedorca, Grigore Bechet, Anatol Cotrobai, Georgiana Coman, Ana Tkcacenko, Alin Stanciu, Eugen Neag, Lali Gabor, Eniko Kovacs, Elena Crișan, Dan Chiorean, Teodor Ciobanu, Luca Bran, Ilie Castravet. Un proiect prin care regizorul Marian Crişan continuă să exploreze universul uman și regional al părţii de Vest a României, LUMINA urmărește o călătorie iniţiatică plină de suspans a unui băiat de 10 ani care are o misiune importantă: să aducă Lumina Sfântă de Paşti în satul lui din vârful Munţilor Apuseni. „LUMINA este un film despre credință, despre copilărie, despre dorinţele noastre cele mai ascunse și despre întâlnirea dintre sacru și realitatea imediată. Suntem bucuroși să avem premiera mondială în cadrul Black Nights Film Festival, în secțiunea filmelor dedicate publicului tânăr. Consider că filmul, care va avea premiera în România la sfărșitul toamnei, este potrivit pentru toate vârstele deoarece vorbeşte despre cele mai puternice legături, cele dintre copii și părinți.” (Marian Crișan) Producție și echipă Produs de Rova Film, LUMINA a fost realizat în coproducție cu Alternative Cinema din Republica Moldova, Nukleon Frame din Slovacia și Papa Pictures (România). Producători: Marian Crișan, Răzvan Bumbeș. Coproducători: Dumitru Grosei, Peter Poch, Adéla Konečná, Vojtěch Konečný, Alin Panc, Sandu Pop. Producător Asociat: Cristi Olteanu. Film realizat cu sprijinul: Cnc România, Cnc Moldova, Slovak Audiovisual Fund O producţie realizată în colaborare cu: Televiziunea Română. Co-finanțat de: Cinema City, Mms Communications, Cros Construct, Asociația Film Vest, Mccann Erickson România, Forest Film. Detalii în curând pe: https://www.facebook.com/LUMINAfilmul  Partener media principal: Radio Guerrilla Parteneri media: Cărturești, Cinemap, Zile și Nopți, Adevărul de Weekend, News.ro, Urban.ro, Observator Cultural, Like5, IQads, Revista FILM, Cinefan, Playtech, Filme-carti, Happ.ro, Movienews, Daily Magazine, Munteanu Recomandă, The Movienator, România pozitivă, Subversiv, PRwave, GoNEXT, DELTA TV.

„Atlasul Universului”, filmul de aventură pentru copii și familie regizat de Paul Negoescu, cu tânărul actor Matei Donciu (12 ani) în rolul principal, se află pe lista celor 25 de titluri europene care concurează pentru Premiile Criticilor Arabi pentru Filme Europene/ The Arab Critics’ Awards for European Films, ediția a opta.  Prezentată de European Film Promotion (EFP) și Arab Cinema Center (ACC), inițiativa aduce în atenția criticilor din lumea arabă un spectru larg al cinematografiei europene actuale, creând noi oportunități de vizibilitate pentru filmele și realizatorii europeni dincolo de teritoriile lor de origine. Trei finaliști vor fi selectați înaintea decernării premiilor, care va avea loc în cadrul El Gouna Film Festival din Egipt (15–23 octombrie 2026). Selecția din acest an reunește filme care s-au remarcat deja la festivaluri precum Cannes, Sundance, Berlinale, CPH:DOX și Karlovy Vary.  „Atlasul Universului”/ „Atlas of the Universe” are în palmares șapte premii internaționale: Mențiunea specială la Festivalul Internațional de Film de la Berlin (secțiunea Generation Kplus); Premiul pentru Cel mai bun film pentru adolescenți la Festivalul Internațional de Film Sofia; Premiul Publicului  la Festivalul Internațional SIFF on the Coast, Bulgaria; Premiul pentru Cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film de copii Kristiansand, Norvegia; Premiul pentru Cel mai bun film din competiția internațională la Busan International Kids & Youth Film Festival, Coreea de Sud; Premiul pentru Cel mai bun actor (Matei Donciu) și Premiul pentru Cel mai bun regizor (Paul Negoescu) la Festivalul Internațional de Film Against The Flow, Koprivshtitsa, Bulgaria.  „Coward”, regizat de Lukas Dhont, a concurat la Cannes, unde Emmanuel Macchia și Valentin Campagne au primit împreună premiul pentru cel mai bun actor, iar filmul a fost desemnat de la propunerea Belgiei pentru Premiile Oscar din 2027. „Hold Onto Me”, de Myrsini Aristidou, a câștigat Premiul Publicului în competiția World Cinema Dramatic de la Sundance și a fost ales drept propunerea Ciprului pentru Oscarurile din 2027. Tot la Sundance, „To Hold a Mountain”, regizat de Petar Glomazić, a câștigat Marele Premiu al Juriului World Cinema pentru documentar. „ If Pigeons Turned to Gold”, al lui Pepa Lubojacki, a primit atât Premiul pentru Documentar de la Berlinale, cât și Premiul Caligari, și a fost ales drept propunerea Republicii Cehe pentru Oscarurile din 2027. „The Secret Reading Club of Kabul”, semnat de Shakiba Adil și Elina Hirvonen, a câștigat Premiul NORDIC la CPH:DOX. Alte titluri s-au remarcat la Karlovy Vary: „Only Beautiful Things to Look At”, regizat de Ivan Ostrochovský, și „Petty Thieves”, al lui Mate Ugrin, au primit Premiile FIPRESCI. Împreună, cele 25 de filme nominalizate oferă o imagine a diversității cinematografiei europene contemporane, îmbinând ficțiunea cu documentarul și reunind regizori consacrați alături de voci noi de pe întreg continentul. „Atlasul Universului” face parte din secțiunea pentru copii a Festivalului Internațional de la Film de la Zurich (24 septembrie – 4 octombrie). Regizorul Paul Negoescu și actorului Matei Donciu. vor participa la întâlnirea cu publicul de pe 30 septembrie. ZFF for Kids include filme deosebite pentru copii și familie din întreaga lume – emoționante, pline de suspans și de imaginație – care concurează pentru Premiul Publicului și Premiul Juriului (format din copii cu vârste între 10 -13 ani). Filmul lui Paul Negoescu va fi prezentat apoi în competiția Cinekid Film Festival, Amsterdam (Țările de Jos, 10-25 octombrie), cel mai mare festival internațional de film, televiziune și new media pentru copii, unde va fi prezentat pe 11, 14 și 15 octombrie  și în secțiunea Seminci Youth (Seminci Joven) competiția specială din cadrul Festivalului Internațional de Film de la Valladolid (SEMINCI), a cărei misiune principală este să apropie tinerii de lumea cinematografiei.  O parte dintre membrii echipei vor participa la proiecțiile din cadrul KINOdiseea, festival organizat de Asociația Culturală Metropolis, la București, în perioada 10-18 octombrie. Întâlnirile cu publicul vor avea loc pe 16 octombrie, ora 18:30, la Cinema Muzeul Țăranului și pe 17 octombrie, ora 18:00, la Sala Gloria. Aplaudat la Cannes Écrans Juniors și Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo, precum și la numeroase alte festivaluri, filmul care urmărește povestea călătoriei unui puști de 10 ani în căutarea perechii potrivite de teniși cu care vrea să joace fotbal, își va continua parcursul internațional  în peste 15 festivaluri din Europa și Asia. „Atlasul Universului” face parte acum din programul cinematografelor din țară și din oferta educațională Cinema City România! O aventură de neratat pentru copii, părinți și profesori deopotrivă, lungmetrajul multipremiat distribuit de TRIBE Films oferă cel mai amplu set de materiale educaționale ce pot fi folosite gratuit la școală! Filmul „Atlasul Universului” propune școlilor o experiență care începe în sala de cinema și continuă prin activități despre curaj, emoții, valori, sport și educație media. Un program educațional dedicat elevilor din clasele I-IV, conceput de specialiști în educație și inspirat de temele filmului, la inițiativa producătorilor Radu Stancu și Ioana Lascăr, va fi disponibil gratuit pentru profesori. De asemenea, în colaborare cu Cinema City, echipa filmului „Atlasul Universului” își propune să faciliteze organizarea de proiecții pentru clase și grupuri școlare, iar profesorii vor putea continua experiența la școală cu un pachet de materiale educaționale, care pot fi consultate și descărcate de pe atlasuluniversului.ro. Vii la film și poți câștiga o excursie în Spania și bilete la un meci al echipei Real Madrid!  Mesajul echipei filmului „Atlasul Universului” se transmite odată cu concursul lansat în rețeaua Cinema City. Fiecare bilet cumpărat la orice proiecție „Atlasul Universului” din cinematografele Cinema City, al cărui cod este înscris pe atlasuluniversului.cinemacity.ro până pe 10 octombrie, intră în tragerea la sorți pentru o excursie în Spania, la Madrid, care include transport și cazare pentru două persoane și două bilete la un meci al echipei Real Madrid, disputat pe stadionul Santiago Bernabeu. Filip, personajul principal al filmului regizat de Paul Negoescu, este un puști care-l admiră foarte mult pe jucătorul Kylian Mbappé, la fel ca actorul Matei Donciu care-l interpretează. Premiul oferit de echipa filmului își propune să răsplătească inițiativa părinților de a-și aduce copiii la cinema și să ofere ocazia câștigătorilor de a petrece timp de calitate împreună