Articles by Redacția Subversiv

Spectacolul de dans contemporan și performance Patosfera pornește în această toamnă în turneu prin cinci orașe: București, Craiova, Sfântu Gheorghe, Bistrița, Arad. În conceptul și coregrafia Mădălinei Dan, Patosfera (spectacol produs de Centrul Național al Dansului București) este sfera patosului emoției, creată prin mișcare, dans, sunet, text și imagine, aduse laolaltă într-o sinteză de influențe diverse precum iridescența, clasele de fitness, cosmologia, muzica trap, studiul furnicilor, studiul afectelor spațiul urban și tehnologia. Aici se formează un spațiu fluid, structurat în jurul unei compoziții corporale unitare, în care individualitățile, dinamica și subiectivitatea afectivă formează un corp extins. Mădălina Dan, împreună cu cei cinci performeri, Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru și George Pleșa, și cu Denis Bolborea, care semnează muzica spectacolului, propun un univers fragil și strălucitor, specific gândirii ecologice, descentrat de perspectiva strict umană și a unei realități unice și fixe. „Patosfera este un compus descompus și recompus de realități care se dilată și se contractă în funcție de pulsațiile vieții care se amestecă în cele mai mici crăpături din jurul nostru.” (Mădălina Dan) În mișcare, cinci corpuri devin o membrană translucidă fără centru, prin care se vede, în straturi, freamătul lumii. Publicul este invitat să reflecteze asupra propriilor relații de interdependență și sfere de coabitare și grijă, precum și asupra contradicției, suprapunerii și deformărilor care le susțin. Prin Patosfera, Mădălina Dan își continuă explorările legate de corp ca un continuum: un spațiu nedefinitiv al întâlnirii, aglutinării și experimentului. Toamna aceasta suntem invitați la cinci reprezentații ale spectacolului Patosfera: 7 septembrie în București, la Centrul Național al Dansului București (CNDB), în cadrul Festivalului Connect 9 septembrie în Craiova, la Teatrul Național „Marin Sorescu”, în cadrul Festivalului Connect 12 septembrie în Sfântu Gheorghe, la Teatrul „Andrei Mureșanu” 15 septembrie în Bistrița, la Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” 16 octombrie în Arad, la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”. Acces Biletele pentru spectacolul Patosfera vor fi în curând disponibile online și la casele de bilete ale centrelor culturale și ale teatrelor partenere; pentru actualizări, urmăriți site-urile și paginile de social media ale acestora și ale Festivalului Connect. Despre proiect Aceste reprezentații fac parte din proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare. În cadrul proiectului vor avea loc, de asemenea, ateliere de dans contemporan cu Mădălina Dan și ateliere de management cultural cu Ioana Gonțea și Alexandra Mihali. Datele și spațiile care găzduiesc aceste ateliere vor fi anunțate la începutul lunii septembrie. Concept, direcție artistică, coregrafie și dramaturgie: Mădălina Dan Coregrafie realizată în colaborare cu dansatorii/oarele și performerii/ele: Georgeta Corca, Mariana Gavriciuc, Nanci/Cristian Nanculescu, Virginia Negru, George Pleșca. Sound design și compoziții muzicale: Denis Bolborea, Cătălin Diaconu Set/video design: Alina Ușurelu Costume: Ioana Surdu (Noir Morphosis) Light design: Marius Costache Text și dramaturgie în colaborare cu: Mihaela Michailov Asistență: Georgia Măciuceanu Producție: Centrul Național al Dansului București (CNDB) Spectacol co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Coordonare de proiect turneu: Ioana Gonțea și Alexandra Mihali Identitate grafică turneu: Ioana Petcu Comunicare și PR turneu: Cristiana Andrei, Deniz Otay Spectacolul Patosfera a avut premiera în 2023 la CNDB. Proiectul Turneul Patosfera. Practici performative și formare este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acest proiect nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Partenerii proiectului: Centrul Național al Dansului București (CNDB), Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Festivalul Connect, Cărturești. Parteneri media: Radio România Cultural, Scena9, IQads, Zile și Nopți, Zeppelin, Subversiv.

La finalul verii, muzicile lumii se întâlnesc pe malul Lacului Tei. Balkanik Festival – Home of World Music #13, fueled by OSCAR Downstream, își anunță programul complet: trei zile și trei nopți de concerte, DJ seturi, jam sessions și petreceri care continuă după stingerea luminilor de pe scena mare, alături de artă contemporană, gastronomie internațională, târg meșteșugăresc, activități pe lac, talks, ateliere și mult huzur. Între 28 și 30 august, noua casă a festivalului, Parcul Tei, devine un mic teritoriu fără granițe în mijlocul Bucureștiului. Muzica va veni anul acesta din Armenia, Franța, Republica Moldova, România, Turcia, Polonia, Serbia și din spațiul cultural arab, într-o ediție construită în jurul felului în care patrimoniul circulă, se transformă și își găsește noi forme în prezent. Pe scena principală, Lake Stage, vor urca Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu, Baba Zula, Bubliczki, Shiran & Bakal, Cümbüş Cemaat, Kristijan Azirović Orkestar și proiectul creat special pentru această ediție, Romica Puceanu Reimagined, ce reunește nume sonore ale world music-ului românesc. VINERI, 28 AUGUST: LADANIVA DESCHIDE PRIMUL WEEKEND BALKANIK PE MALUL LACULUI TEI Prima seară începe înainte ca muzica să ajungă pe scenă. La 18:00, Kristijan Azirović Orkestar pornește într-un alai din Obor către Parcul Tei, iar de la 18:30 fanfara din Serbia deschide programul Lake Stage cu alamă, virtuozitate și energia aceea balcanică molipsitoare. La 20:30, Shiran & Bakal aduc o întâlnire între memoria muzicală arabă și producția contemporană. Cu rădăcini yemenite și irakiene, proiectul construiește din cântece arabe, ritm, bass și electronică un sunet care privește tradiția ca pe o materie vie, aflată în continuă transformare. De la 21:30, prima seară îi aparține uneia dintre cele mai iubite trupe ale momentului în România: Ladaniva. Duo-ul franco-armean format în jurul lui Jacqueline Baghdasaryan și Louis Thomas traversează cu o naturalețe molipsitoare folclorul armean, sonoritățile balcanice, jazzul, reggae-ul și pop-ul contemporan. După ce propria lor versiune a piesei „Șaraiman”, din repertoriul Romicăi Puceanu, a cucerit publicul român, Ladaniva vine la Balkanik pentru unul dintre concertele centrale ale ediției. SÂMBĂTĂ, 29 AUGUST: ROMICA PUCEANU REIMAGINED, BABA ZULA ȘI TARAF DE CALIU Sâmbătă, de la 17:30, scena Balkanik găzduiește premiera Romica Puceanu Reimagined, proiect original creat pentru ediția #13. La 30 de ani de la dispariția Romicăi Puceanu și în pragul centenarului nașterii sale, Balkanik propune o întoarcere la repertoriul uneia dintre marile voci ale muzicii lăutărești urbane românești. Proiectul îi aduce pentru prima dată împreună pe aceeași scenă pe Corina Sîrghi, Mădălina Pavăl, Paulina, Raluca Radu și Ioana Tătărușanu, alături de Valeriu Borcoș – electronică, Lucaz Molinaz – percuție și Nelu Răducanu – țambal, într-o formulă completată de instrumentiști ai scenei lăutărești contemporane. Cântecele Romicăi Puceanu vor fi desfăcute și reconstruite prin vocile și limbajele muzicale ale unei noi generații. Unele vor rămâne aproape de rădăcina lăutărească, altele vor întâlni electronica, percuția și sonorități contemporane, iar piesele-emblemă vor aduce mai multe voci împreună. Romica Puceanu Reimagined este gândit ca începutul unui proiect cu viață dincolo de această ediție a festivalului, care să poată circula ulterior pe scene din România și din străinătate. La 19:30, Istanbulul ajunge la București prin Baba Zula, una dintre formațiile-cult ale scenei alternative turcești. Înființată în 1996, trupa își numește propriul teritoriu sonor „Psychedelic Istanbul Rock ’n Roll”: saz electric, percuție, dub, electronică și improvizație într-un spectacol în care muzica se întâlnește adesea cu dansul, costumul, poezia și teatrul. De la 21:30, Taraf de Caliu închide programul Lake Stage. Muzicienii din Clejani, legați de istoria celebrului Taraf de Haïdouks, duc mai departe una dintre cele mai puternice tradiții ale muzicii lăutărești din sudul României. În centrul tarafului rămâne vioara lui Caliu și o muzică transmisă între generații care, după decenii de scene internaționale, continuă să funcționeze cel mai bine în forma ei esențială: cântată live, în fața oamenilor. DUMINICĂ, 30 AUGUST: DIN CAȘUBIA ȘI ISTANBUL PÂNĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA Ultima zi începe pe Lake Stage la 17:30, cu Bubliczki, șapte muzicieni polonezi care își descriu muzica drept „turbo folk”. Pornind de la cultura și limba cașubiană, formația trece prin armonii klezmer, sufluri balcanice și folk într-un concert construit, fără prea multe ocolișuri, pentru dans. La 19:30, Cümbüş Cemaat aduce la București spiritul întâlnirilor muzicale din Istanbul: cântece și ritmuri care circulă între Anatolia, Balcani și Orientul Apropiat, improvizație și o muzică în care granița dintre scenă și public devine repede neimportantă. Finalul ediției #13 îi găsește pe scenă, de la 21:30, pe Zdob și Zdub. Formația din Republica Moldova și-a construit în peste trei decenii propriul aliaj de rock, punk, ska și folclor est-european și a reprezentat Republica Moldova de trei ori la Eurovision. La Balkanik, Zdob și Zdub închid cele trei zile exact cum trebuie să se termine vara: tare și în dans. SCENA POIENIȚĂ: DJ SETURI PRINTRE COPACI Balkanik se aude anul acesta și dintr-o a doua scenă, ascunsă la umbră în Parcul Tei. Vineri, de la 16:00, Andrei Constantinescu deschide Scena Poieniță cu un DJ set. Sâmbătă, muzica începe de la 14:00 cu Andrei Răutz & Cheia Do, iar de la 16:00 continuă cu Lula Baluba. Duminică, de la 14:00, Raj & Pietroșel preiau poienița pentru ultima după-amiază de festival. JAM SESSIONS Pentru că unele dintre cele mai bune întâlniri muzicale se întâmplă tocmai atunci când e loc de improvizație, Balkanik deschide anul acesta și spațiu pentru momente inedite. Sâmbătă, de la 16:00, Txana Iba & guests intră într-un jam session deschis întâlnirilor dintre muzicieni și limbaje muzicale. Duminică, de la 16:00, urmează un Jam Session Lăutăresc, în care muzica se construiește pe loc, din schimburi între instrumentiști, teme cunoscute și improvizație. BALKANIK AFTER DARK: FESTIVALUL CONTINUĂ DUPĂ ULTIMUL CONCERT Când se termină concertele din Parcul Tei, Balkanik continuă. Balkanik After Dark mută festivalul în două spații diferite pentru două nopți cu personalități distincte. Vineri, 28 august – Kundalini Pool Bar (Parcul Studențesc Tei, Strada Oltețului nr 30) De la 23:30, Kottarashky & Sando aduc live în noapte colaje sonore balcanice și acordeon live ale proiectului bulgar. De la 01:00, petrecerea continuă cu Daniel Mitulescu & Radio Barbă

Echipa documentarului „Delta Sălbatică” și membrii Asociației România Sălbatică lansează un apel de susținere a proiectelor derulate de organizațiile WWF România, Rewilding România și Societatea Ornitologică Română, care promovează reconstrucția ecologică și renaturarea, apel susținut și de Federația Coaliția Natura 2000.   „Prin implicarea noastră și prin susținerea acestor organizații de mediu, care au demonstrat, prin proiectele lor, beneficiile acțiunilor atent fundamentate de reconstrucție ecologică și renaturare, Delta Dunării poate avea un aliat în fața schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, iar comunitățile locale se pot bucura pe deplin de viața lor în acest paradis plin de viață. Eliberarea apei pentru a da viață zonelor desecate din Deltă poate aduce prosperitate pentru viețuitoare și oameni, iar proiectele deja demarate în acest sens ne aduc speranța și convingerea că aceste demersuri trebuie continuate și susținute de noi toți.” (Dan Dinu, regizorul documentarului „Delta Sălbatică” și președintele Asociației România Sălbatică) Cum își poate urma natura propriul drum când apa este eliberată În Delta Dunării, legătura dintre comunități și apă a fost adeseori întreruptă în ultimele decenii, când zone întinse au fost îndiguite, desecate și transformate în incinte agricole. Însă, pământul s-a dovedit sărat și neroditor, iar construcțiile artificiale au blocat traseele naturale ale peștilor și au îngrădit circulația naturală a apei. WWF România promovează reconstrucția ecologică, o soluție pentru habitatele degradate, dar și pentru comunitățile care caută revenirea la surse sustenabile de venit. Proiectele de reconstrucție ale WWF din Deltă și din Lunca Dunării au urmărit ca apa să se întoarcă în siguranță, astfel încât să ajute atât natura, cât și comunitățile. WWF România a făcut deja demersuri și studii pentru posibile proiecte de renaturare la Chilia Veche și Dunavățu de Jos, în comuna Murighiol, unde soluțiile propuse pot reduce riscul de inundații, pot filtra poluarea și pot reda Deltei o parte din forța ei naturală. Pentru a afla mai multe despre inițiativele de refacere a ecosistemelor de apă dulce ale WWF România, accesați: https://wwf.ro/20-de-ani-pentru-apele-romaniei/  Digurile, barierele și canalele artificiale au schimbat circulația apei timp de decenii și au izolat habitate care erau conectate în trecut cu dinamica naturală a Dunării. Astăzi, prin proiecte de rewilding (renaturare), precum cele derulate de Rewilding România aceste conexiuni pot fi refăcute, încât apa să circule din nou liber.  În nordul Deltei Dunării, în zona Popina–Periprava, pe brațul Chilia, un peisaj format din lacuri, canale și stufărișuri se transformă treptat. Rewilding România administrează în acest loc o concesiune de aproximativ 800 de hectare unde natura este lăsată să își recapete treptat rolul de arhitect al ecosistemului. Mai multe detalii despre proiecte: https://rewilding-danube-delta.com/ro/. Reconstrucția ecologică este una dintre direcțiile prin care Societatea Ornitologică Română (SOR) contribuie la refacerea zonelor umede și a habitatelor degradate din apropierea Deltei Dunării. Un exemplu este zona Zaghen, de lângă Tulcea, unde intervențiile urmăresc refacerea funcțiilor naturale ale ecosistemului acvatic și crearea unor condiții favorabile pentru biodiversitate. Prin astfel de proiecte, SOR arată că refacerea naturii poate aduce beneficii atât speciilor și habitatelor, cât și comunităților locale care depind de aceste ecosisteme. Pentru SOR, restaurarea zonelor umede înseamnă refacerea echilibrului natural al ecosistemelor și crearea unor spații în care biodiversitatea să se poată dezvolta din nou. Experiența din zona Zaghen se înscrie astfel în eforturile mai largi de reconstrucție ecologică din Delta Dunării și din zonele învecinate, alături de inițiativele prin care apa și habitatele sunt reconectate la dinamica naturală a Dunării. Mai multe informații puteți citi pe: https://www.sor.ro/proiect/restore-nature/  Cum ne putem bucura și cum putem prospera împreună într-un mediu mai sănătos Apa care circulă liber poate oxigena lacurile, poate transporta nutrienți și sedimente și poate reconecta zonele de care peștii au nevoie pentru hrănire și reproducere. Pe măsură ce habitatele acvatice se refac, pot reveni și speciile care depind de ele. Lacurile depind de canalele care le alimentează, peștii depind de locurile de reproducere, iar păsările depind de existența unor habitate care să ofere hrană și adăpost. De aceea, renaturarea trebuie gândită la scara întregului peisaj și realizată pe termen lung, prin cercetare, monitorizare și colaborare cu specialiști, instituții și comunități locale, pentru a readuce natura la viață. O natură sănătoasă creează oportunități și pentru comunități. Când restaurarea ecologică este însoțită de experiențe de turism cu impact redus, vizitatorii pot să descopere Delta fără să îi afecteze ritmurile naturale. Observatoarele pentru faună, ghidajul specializat și apropierea de tradițiile locale contribuie la o formă de turism responsabil, în armonie cu ecosistemul. Cum putem contribui la educația de mediu Atelierele de interpretare a naturii și filmele documentare contează enorm în educația copiilor. Prin accesarea unor informații verificate și prezentate în mod accesibil, participarea la activități educative, publicul poate afla mai multe nu doar despre importanța zonelor umede și protecția Deltei Dunării, ci și despre cum fiecare tip de comportament responsabil are impact asupra vieții individuale și a societății. Asociația România Sălbatică s-a implicat în numeroase proiecte, de la lansarea unui website care ne arată cele mai importante arii protejate ale României, a aplicației „România Sălbatică” însoțită de un quiz despre natură, a albumului de fotografie cu același nume, a filmului „România Sălbatică” lansat în urmă cu 5 ani în cinematografe și distribuit internațional pe HBO Max în peste 35 de țări, precum și a LYNX festival, unicul festival de film documentar și fotografie de natură din România. În prezent, echipa „Delta Sălbatică” susține o campanie educativă ce conține: o serie de comunicări informative cu privire la ecosistemul unic al Deltei Dunării, conștientizarea necesității de a proteja Delta Dunării și a importanței zonelor umede (sub îndemnul #ElibereazăApa, campanie susținută de BCR), un proiect educațional numit „Junior Ghid în Delta Dunării” dedicat copiilor și cadrelor didactice din județele Tulcea și Constanța, și va include noi proiecții speciale și inițiative menite să inspire și să implice publicul să spijine proiecte sustenabile cu impact real în protejarea zonelor umede și renaturarea Deltei Dunării. Asociația România Sǎlbaticǎ este inițiatorul proiectului „Junior Ghid în Delta Dunării”, a cărui  primă etapă are loc între 31 august – 1 septembrie 2026 la Tulcea, sediul ARBDD, printr-un curs de formare pentru profesori,

Asociația Culturală Călușul Poetic vă așteaptă Pe 22 august, Asociația Culturală Călușul Poetic îi așteaptă pe iubitorii de poezie la o petrecere. Aceasta are loc începând cu ora 19, la Random House Bucharest – Strada Vasile Lascăr nr. 69. Pentru a celebra un an de activitate și înființarea ca ONG (de-acum Asociația Culturală), Călușul Poetic prăznuiește un party la fel de provocator și fără strajă gurii ca și edițiile precedente. În plus față de celelalte ediții, aduce un program de prelungit de performance poetic. Interpreții sunt deja cunoscuți scenei artistice locale și naționale și au performat la diferite ediții ale Călușului în 2025 și 2026. Aceștia sunt: Anca Chimoiu, poetă și cofondatoare a DARAVERE Concept Store, singurul magazin de cadouri axat pe poezie; Iulia Dincă, membră fondatoare a colectivului de spoken word Poethree și performeră; Alin Dimache, poet, performer, ascultător de rock și fan Twin Peaks; Răzvan Omotă, actor, poet și dramaturg, a jucat și a montat în mai multe teatre independente și de stat.  Participanții sunt încurajați, ca întotdeauna, la dialog deschis și… la dans în timpul DJ setului, courtesy of Dora.  Acces Pentru acces la eveniment, viitorii participanți sunt încurajați să faceți o donație de 50 de lei în contul Călușului sau la intrare, la Random House, în ziua evenimentului. Pentru o centralizare eficientă a donațiilor, sunteți rugați să specificați numele și prenumele în detaliile tranzacției. 

Cea de-a X-a ediție a Festivalului Strada Armenească, desfășurată între 31 iulie și 2 august în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București, a adunat peste 35.000 de participanți, devenind cea mai amplă ediție din istoria festivalului. Vreme de trei zile, muzica, arta contemporană, patrimoniul, gastronomia și tradițiile armenești au transformat Grădina Botanică într-un spațiu al întâlnirii dintre culturi și generații. Peste 35.000 de oameni au trecut, între 31 iulie și 2 august, porțile celei de-a X-a ediții a Festivalului Strada Armenească, marcând un record de participare pentru eveniment. Ediția aniversară a fost cea mai mare de până acum, atât prin amploarea programului, cât și prin răspunsul publicului, care a umplut timp de trei zile aleile și spațiile festivalului din Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”. Cifra marchează un moment important pentru un festival care a început în 2013, chiar în Cartierul Armenesc, din dorința de a deschide către București porțile unei comunități și de a-i face cunoscute istoria, muzica, gastronomia, patrimoniul și tradițiile. Zece ediții mai târziu, Strada Armenească a crescut până la dimensiunea unuia dintre marile evenimente ale Capitalei, păstrând cultura armeană în centrul unei conversații tot mai largi despre identitate, memorie și diversitate. „Cei peste 35.000 de oameni care au venit anul acesta la Strada Armenească înseamnă enorm pentru noi, mai ales când ne gândim că festivalul a pornit, acum zece ediții, din dorința foarte simplă de a-i invita pe bucureșteni să ne cunoască. Am crescut de la o ediție la alta împreună cu publicul, iar faptul că o comunitate relativ mică poate aduna astăzi zeci de mii de oameni în jurul culturii sale este, credem, cel mai frumos lucru pe care l-am construit. Ne dorim ca Strada Armenească să rămână un loc în care Armenia și comunitatea noastră pot fi descoperite firesc, prin muzică, artă, gust, povești și întâlniri directe. Ediția aceasta ne-a arătat că patrimoniul poate vorbi foarte puternic despre prezent atunci când îi găsim forme vii prin care să-l împărtășim.” (organizatorii Festivalului Strada Armenească) Ediția aniversară a fost și cea mai complexă de până acum. Pe scena principală, Subcarpați, Bosquito, byron ft. Muse Quartet, Mădălina Pavăl Orchestra, Paulina, Anna Kostanyan & Davit Melkonyan Quartet, Lin Pelin ft. Frate Gheorghe, Katil, Vardavar Dance Ensemble, Gorgeouz Beats și DJ setul Ligia Keșișian feat. Ero Aslanyan & Lucas Molina au construit, pe parcursul celor trei zile, un traseu muzical între România, Armenia și Republica Moldova, între muzică tradițională și reinterpretările ei contemporane, jazz, rock, electronic și fusion. O bună parte din identitatea acestei ediții s-a construit însă dincolo de scena principală. Publicul a putut descoperi Armenia prin expoziții și instalații, ateliere, dans, gastronomie, meșteșuguri și conversațiile găzduite de Biblioteca Festivalului. De la universul vizual al artistei Maretta Aivazian și fotografiile unui Erevan surprins pe film analog de Andrei Cojocaru, până la instalația imersivă Alfabetul armean – inima culturii armene, semnată de Hrant Jaghinyan și Valeriu Nicolaides, patrimoniul armean a fost adus în prezent prin limbaje contemporane și experiențe directe. Instalația în formă de cub reflectorizant a devenit unul dintre punctele de atracție ale festivalului. Concepută ca o metaforă a Armeniei contemporane – o țară mică, a cărei vastă cultură poate rămâne uneori invizibilă în contextul marilor forțe din regiune – instalația își deschidea interiorul către un univers de oglinzi, motive inspirate din covoarele tradiționale și un cer înstelat alcătuit din alfabetul armean. Un spațiu aparent restrâns ajungea astfel să cuprindă, prin reflexii succesive, imaginea unui patrimoniu fără margini. Unul dintre momentele care au concentrat cel mai bine spiritul ediției a fost Vardavar. Duminică, tradiționala sărbătoare armeană a apei a transformat o parte din Grădina Botanică într-o joacă colectivă, reunind copii și adulți într-unul dintre cele mai vii momente ale celor trei zile. Dansurile armenești au continuat pe scenă și în ateliere, iar publicul a putut experimenta direct tehnici și tradiții prin ateliere de sculptură în piatră de tuf, textile, colaj și arte decorative. Pentru prima dată, Armenian Market – Shuka, realizat împreună cu Taste of Armenia și Centrul Cultural Teryan, a recreat în festival atmosfera unei piețe armenești, cu produse, textile și obiecte aduse din Armenia. Gastronomia a completat această călătorie prin horovaț – grătarul armenesc –, lahmajun, cafea armenească, deserturi și alte preparate tradiționale. Cele două întâlniri din Biblioteca Festivalului au dus conversația către patrimoniu și memoria comunității. Illustrated Heritage, cu Maretta Aivazian, Hrant Jaghinyan și Mariam Gevorgyan, a explorat felul în care istoria și simbolurile culturii armene pot fi traduse într-un limbaj vizual contemporan. Anecdote și povești armenești, cu Varujan Vosganian, Varujan Pambuccian, Bedros Horasangian și Mihai Stepan Cazazian, a recuperat istorii ale armenilor din România prin amintiri personale, umor și povești transmise de la o generație la alta. Succesul ediției a X-a spune și povestea transformării Festivalului Strada Armenească. De la prima ediție din 2013, născută în Cartierul Armenesc, la cei peste 35.000 de participanți care au venit anul acesta în Grădina Botanică, festivalul a crescut odată cu publicul său. Dimensiunea evenimentului s-a schimbat, însă ideea de la care a pornit a rămas aceeași: crearea unui spațiu în care cultura armeană poate fi cunoscută prin întâlnire directă – ascultată, privită, gustată, discutată și trăită. După zece ediții, Festivalul Strada Armenească încheie astfel cel mai amplu capitol al istoriei sale de până acum. Peste 35.000 de oameni într-un singur weekend arată că povestea unei comunități poate deveni, fără să-și piardă identitatea, parte din povestea unui oraș întreg. În august 2027, festivalul va reveni cu o nouă ediție. Festivalul Strada Armenească este organizat de către Uniunea Armenilor din România și Centrul Cultural Armean din București. Parteneri: Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Armenian Business Council, Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, Ministerului Educației, Științei, Culturii și Sportului din Armenia, Ministerului Turismului din Armenia.  Sponsori: Kaufland, Peroni, Ursus Cooler, Jägermeister, Martini, Hendrick’s, Vodafone România, Pepsi,  Mobexpert, 5 to go, Mr. Charge, Hayasa Armenian Jewelry.  Parteneri de mobilitate: Autonom România, Blue.   Parteneri instituționali: Diaspora Youth Ambassador Program, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, Universitatea din București Parteneri media: ROCK FM, AGERPRES, Revista BIZ, Cărturești, Observator Cultural, Matca Literară, Happ.ro,

Fotografie de Raluca Voinea Cultivators of Life: Growing Seedbeds of Knowledge, proiect inițiat de tranzit.ro/București, reunește artiști, cercetători și practicieni din România și din alte contexte internaționale într-o expoziție care explorează grădina ca spațiu de producere și transmitere a cunoașterii. În perioada 5 septembrie – 8 noiembrie 2026, expoziția Cultivators of Life: Growing Seedbeds of Knowledge se deschide la MODEM – Centrul de Artă Modernă și Contemporană din Debrecen, pe 5 septembrie, de la ora 16:30. Expoziția este rezultatul unui program de cercetare și producție artistică desfășurat de tranzit.ro/București în perioada 2025-2026, în parteneriat cu MODEM, care a pornit de la grădinile și comunitățile din jurul Bucureștiului și s-a dezvoltat prin rezidențe artistice, schimburi internaționale, ateliere și cercetare de teren. Curatoriată de Adelina Luft și Krisztián Gábor Török, expoziția aduce împreună artiști, cercetători, grădinari și practicieni comunitari din Europa, Caraibe, America Latină și Asia de Sud-Est pentru a explora cultivarea nu doar ca activitate agricolă, ci ca formă de producere a cunoașterii, construire a comunităților și imaginare a unor viitoruri ecologice. În centrul proiectului se află șase grădini din România și Ungaria, între care Grădina Cosmos de la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață din Siliștea Snagovului, Grădina Casei Semințelor, Grădina Uzura, Studio-Garden Crețești și două grădini din Debrecen. Timp de doi ani, acestea au devenit spații de cercetare artistică, întâlnire și schimb de cunoaștere, iar experiențele și practicile oamenilor care le îngrijesc au intrat în dialog cu arta contemporană, ecologia, știința și formele locale de cunoaștere. În loc să trateze grădina ca pe o simplă metaforă, Cultivators of Life o privește ca pe o structură vie, în care relațiile dintre oameni, plante, sol, memorie și loc sunt construite și reconstruite permanent. De la cultivarea hranei și păstrarea semințelor la practicile de reparare, oferire și grijă reciprocă, aceste gesturi cotidiene devin puncte de plecare pentru întrebări mai largi despre felul în care producem cunoaștere și despre cum putem imagina noi relații cu lumea vie. Expoziția reunește lucrări și cercetări ale unor artiști precum Alex Bodea, Annalee Davis, Aterraterra, Colectivo Suumil Móokt’aan, Fuzzy Earth, Harun Morrison, Horia Bernea, Kitti Gosztola & Bence Pálinkás, Marina Sulima, Martin Piaček, Mónica de Miranda, de Onkruidenier Collective, Orsolya Gál, PARI feat. Anang Saptoto și Raluca Popa, alături de documentarea artistică a grădinilor realizată de Irina Bobei, Maria Doni și Gabriela Cozma. Prin întâlnirea dintre contexte locale și practici artistice din Barbados, Yucatán, Yogyakarta, Amsterdam, Lisabona, Berlin, Bratislava, Palermo, Londra, Budapesta și Chișinău, Cultivators of Life nu propune un model universal de relație cu natura. În schimb, creează un spațiu în care istorii ecologice diferite și forme de cunoaștere ancorate în contexte specifice pot intra în dialog în jurul unor preocupări comune: biodiversitatea, memoria colectivă, grija și viitorul vieții. Expoziția marchează încheierea programului de doi ani Cultivators of Life, dezvoltat de tranzit.ro/București prin rezidențe artistice, evenimente publice în grădini, ateliere, proiecții de film, cercetare de teren, mese comunitare și seria Conversations in Living Thought, coordonată de filosoful Ovidiu Țichindeleanu. O mare parte a cercetării s-a desfășurat la Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață din Siliștea Snagovului, înainte ca proiectul să se extindă prin schimburi artistice între România și Ungaria și rezidențe la Stația Experimentală și MODEM. Alături de lucrările artistice, expoziția prezintă și rezultatele Schimbului de grădini, o componentă a programului care a pus în dialog grădini din România și Ungaria. Documentarea acestor procese, realizată de Irina Bobei, Maria Doni și Gabriela Cozma, devine parte integrantă a expoziției și contribuie la construirea unei arhive vii a cultivării, cercetării și schimbului. Mai mult decât încheierea unui program de cercetare, Cultivators of Life: Growing Seedbeds of Knowledge propune expoziția ca pe un spațiu în care practica artistică, gândirea ecologică, cercetarea științifică și cunoașterea cotidiană se întâlnesc pentru a imagina noi moduri de a cultiva și susține viața. Cultivators of Life este un program cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Expoziția este un proiect al rețelei tranzit.org. ERSTE Foundation este principalul partener al tranzit.org. Programul nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă pentru conținutul programului sau pentru modul în care pot fi utilizate rezultatele acestuia; întreaga responsabilitate revine beneficiarului finanțării.

Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR se va desfășura, pentru al doilea an consecutiv, sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Ediția a doua va avea loc la Botoșani, între 17 și 20 septembrie 2026, și va aduce împreună scriitori, ilustratori, editori, traducători, profesori, jurnaliști culturali, artiști și tineri cititori, prin întâlniri în școli și licee, dialoguri publice, ateliere, mese rotunde, conferințe, expoziții și concerte. „Implicarea Reprezentanței în acest eveniment reprezintă o recunoaștere a rolului important pe care festivalul organizat la Botoșani îl are în promovarea culturii, literaturii și multilingvismului în rândul tinerilor”, se arată în scrisoarea transmisă Festivalului APOLODOR de Reprezentanța Comisiei Europene în România.  „Așteptăm cu interes cea de-a doua ediție a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR, iar reconfirmarea Înaltului Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România pentru acest eveniment subliniază importanța sa pe scena culturală românească. Având ca punct de referință ediția de anul trecut, ne așteptăm ca festivalul să ne depășească așteptările. Ne bucurăm și ne onorează că APOLODOR a prins rădăcini la Botoșani, reconfirmând astfel statutul municipiului nostru de oraș cultural.” (primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei) Înaltul Patronaj acordat și ediției din 2026 întărește profilul european al festivalului, mai ales prin deschiderea internațională anunțată anul acesta. APOLODOR va reuni invitați din zona editorială europeană, autori români și basarabeni, expoziții de ilustrație de carte, întâlniri cu profesioniști ai domeniului editorial și un program dedicat copiilor, adolescenților, profesorilor și publicului interesat de literatura pentru vârste tinere. „Dincolo de promovarea lecturii și a bucuriei copiilor în context cultural, reafirmarea și cultivarea valorilor europene este mai necesară ca oricând. Festivalul APOLODOR este construit în spiritul acestor valori și este o onoare pentru noi să avem Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.” (scriitorul Dan Lungu, directorul festivalului) Prima ediție APOLODOR, desfășurată în septembrie 2025, a adunat peste 2.000 de copii și adolescenți la ateliere, discuții cu scriitorii, concerte și vernisaje, iar Serile APOLODOR de la Teatrul „Mihai Eminescu” au avut peste 1.000 de spectatori. Întâlnirile din școli au fost coordonate de 35 de profesori și învățători, 60 de cadre didactice din învățământul primar au participat la dialoguri despre locul cărții în educație, iar 50 de voluntari au susținut ritmul celor patru zile de festival. Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR este inițiat de scriitorii Dan Lungu și Luminița Corneanu. Organizatorul festivalului este Fundația Corona, cu finanțarea Consiliului Local și a Primăriei Municipiului Botoșani, iar parteneri de organizare sunt Asociația pentru Ospitalitate Culturală și Asociația Punctul de Cultură. Echipa festivalului Director: Dan Lungu Director artistic: Luminița Corneanu Curatoare ale expozițiilor de ilustrație: Cezarina Caloian și Dana Lungu Director executiv: Costică Roman Asistent director: Pușa Piticari Manager logistică și voluntari: Alexandru Teioșanu Identitate vizuală: Marinela Ciobanu Comunicare: Roxana Aiacoboaei Social Media: Anamaria Ionel Website: Robert Pietraru Finanțatori: Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani  Parteneri instituționali: Centrul Național al Cărții, Asociația Punctul de Cultură, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Botoșani, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Cinematograful Unirea Botoșani, Casa Corpului Didactic Botoșani, Galeriile de artă „Ștefan Luchian”, Asociația Bibliotecarilor din România, Asociația Forma Mentis, CHILL Festival Chișinău, Galeria ArtEast Iași, Editura Gama, Agenția Caracteristic, CNIPT Botoșani, Asociația pentru Ospitalitate Culturală – AOC Iași, Asociația Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți din România – „De Basm”, Fundația Star of Hope – SOH România, Școala Profesională de Cooperație, Spitalul Județean de Urgență Mavromati, Grupul de Cercetări Calitative – Universitatea  „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Sponsori: Tipografia Printco Iași, Domeniile Sâmburești, Afumătoria noastră Iași, Bucătăria lui Nea Ilie Sulița, Armonia Gustului Havârna, Bahm Construcții Civile și Industriale SRL, Simetrix Business Software SRL, SC Danimet Exim SRL, Vatra Domnească SRL, SC Practic Comerț Strugaru SRL Darabani. Parteneri media: Radio România Cultural, TVR Iași, Edupedu, PressHub, VIVA FM, Observator Cultural, Matca Literară, Filme-cărți.ro, Monitorul de Botoșani, Buzz Botoșani, Independentul de Botoșani. Partener de hidratare: Aqua Carpatica

La mijlocul lui august, Grădina Cinemascop intră din nou în cea mai intensă săptămână a verii. Între 14 și 20 august, Festivalul Cinemascop revine cu cea de-a IX-a ediție și aduce, seară de seară, filme europene, ateliere de creație și joacă, mese comunitare și una dintre cele mai așteptate tradiții ale festivalului: petrecerea silent disco. Porțile grădinii se deschid zilnic la ora 18:00, iar participarea la toate activitățile este gratuită. Conexiuni, tema acestei veri, inaugurată la Eforie Colorat, continuă și în cadrul festivalului. Cinemascop rămâne un loc în care oamenii se întâlnesc pentru a viziona filme, dar și pentru a petrece timp împreună și a-și crea amintiri la ateliere de creație și joacă, mese comunitare, la socializare și relaxare. Cinemascop rămâne un festival dedicat culturii europene, construit alături de institutele culturale membre EUNIC România. Filmele din program sunt oferite de partenerii internaționali ai festivalului, iar fiecare proiecție este însoțită de activități care completează experiența serii. În încheierea ediției, publicul va putea vedea și documentarul câștigător al Premiului Oscar pentru cel mai bun documentar de anul acesta, într-o proiecție organizată împreună cu KineDok România. Ediția de anul acesta aduce și premii pentru vizitatori. Alături de partenerul festivalului, Azuga, Cinemascop oferă cadouri celor care participă la tombola online. Înscrierile se fac aici. Câștigătorii vor fi extrași în ultima seară de festival, pe 20 august. Filmele ediției Festivalul se deschide pe 14 august cu filmul maghiar „Orfan”, în regia lui László Nemes, cineastul premiat cu Oscar pentru Fiul lui Saul. Plasat în Budapesta de după Revoluția Maghiară din 1956, filmul urmărește un băiat de 12 ani care încearcă să descopere adevărul despre trecutul familiei sale, într-o societate încă marcată de război și violență. Filmul este oferit de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București. Pe 16 august, documentarul polonez „Cumetrele”, regizat de Emilia Śniegoska, urmărește prietenia dintre Hanka și Bronka, două femei din satul Pleșa din Bucovina. În timp ce lumea din jurul lor se schimbă, ele își păstrează independența, umorul și legătura construită de-a lungul unei vieți. Filmul este oferit de Institutul Polonez București. Pe 17 august, comedia polițistă italiană „Agata Christian: Crimă în zăpadă”, regizată de Eros Puglielli, transformă relansarea unui joc de societate într-o anchetă adevărată, după ce o crimă și o avalanșă îi izolează pe invitați într-un conac din Valea Aostei. Inspirat de romanele Agathei Christie și de succesul seriei Knives Out, filmul este oferit de Istituto Italiano di Cultura di Bucarest. Pe 18 august, filmul francez „Povestea lui Jim”, de Jean-Marie și Arnaud Larrieu, urmărește aproape două decenii din viața lui Aymeric, care devine tată pentru copilul unei foste colege, fără a fi părintele lui biologic. Prezentat în secțiunea Cannes Première în 2024 și recompensat cu Premiul César pentru interpretarea lui Karim Leklou, filmul este oferit de Institutul Francez din România. Pe 19 august, filmul românesc „Catane”, debutul în lungmetraj al Ioanei Mischie, pornește de la o comunitate care a găsit o modalitate ingenioasă de a evita plata taxelor declarând persoane cu dizabilități în aproape fiecare gospodărie. Când autoritățile declanșează o anchetă, întreaga comunitate este pusă în fața unui adevăr pe care încearcă să-l ascundă. Filmul este oferit de Institutul Cultural Român. Festivalul se încheie pe 20 august cu documentarul ceho-danez „Domnul Nimeni împotriva lui Putin”, câștigător al Premiului Oscar pentru cel mai bun lungmetraj documentar. Filmat în secret timp de doi ani, documentarul îl urmărește pe profesorul Pavel Talankin, care surprinde din interior transformarea școlii în care lucrează într-un instrument al propagandei de război. Filmul este oferit de Centrul Ceh București, iar proiecția este organizată împreună cu KineDok România, în cadrul selecției din acest sezon. Toate proiecțiile încep la ora 21:00. Ateliere, silent disco și mese comunitare În fiecare zi, între orele 18:00 și 20:00, vizitatorii sunt așteptați la ateliere de creație și joacă. Cei care cunosc festivalul încă de la începuturi știu că atelierele dedicate copiilor sunt activitatea preferată a celor mici. Iar anul acesta părinții sunt invitați și ei să participe, într-un program zilnic special, incluziv, ce îmbină imaginația, distracția și dobândirea de noi cunoștințe artistice. În alt colț al grădinii se joacă jocurile copilăriei – motiv de nostalgie pentru cei mari și de descoperire pentru cei mici, în cadrul unui atelier special organizat de tinerii voluntari ai festivalului. În a doua zi de festival, pe 15 august, ecranul se luminează în culori de petrecere. Petrecerea silent disco începe la ora 21:00, când participanții își vor alege muzica direct în căști și vor dansa pe ce le place cel mai mult. Trei canale cu muzică de stiluri și genuri diferite îi așteaptă pe petrecăreți, care pot schimba ritmul după bunul plac.  Mesele comunitare au loc în ultimele trei seri. Pe 18 august vor fi servite brânzeturi franțuzești și alte aperitive. Pe 19 august, voluntarii festivalului vor coordona o masă cu preparate românești, iar meniul rămâne o surpriză. Pe 20 august, curioșii vor pregăti chlebíčky, sendvișuri cehești deschise, decorate cu diferite ingrediente. Cele mai reușite vor intra într-un mini-concurs cu premii speciale oferite de Centrul Ceh București. Mesele încep la ora 20:00 și sunt gândite ca un prilej de întâlnire și de descoperire a culturilor europene prezentate. Expoziții și Mini Cinema În 1M² Gallery, fosta casă de bilete a cinematografului, transformată în galerie de artă, va fi prezentată o lucrare video semnată de artista Loredana Bardaș. Spațiul ETAJ on Wheels, aflat la intrarea în grădină, ca în fiecare an, găzduiește expoziția lui Sergiu Chihaia, despre reziliența naturii. Instalația colectivă realizată de Alexandra Dumitrescu și Emil Cristian Ghiță la începutul verii continuă să adune mesajele vizitatorilor care vor să împărtășească un gând sau o amintire. Pe faleză rămân accesibile expozițiile „Eforie Unframed” și „Orașul cu patru nume”. În grădină sunt disponibile și zone pentru tenis de masă și LEGO. Mini Cinema aduce o selecție de scurtmetraje britanice curatoriate de British Council, cu animații premiate la BAFTA și programe tematice dedicate schimbărilor climatice, comunităților și identității. Festivalul Cinemascop a început în 2018, odată cu redeschiderea grădinii de vară din Eforie Sud, după 14 ani în care spațiul

Editura Trei publică Fiicele mării, primul volum al seriei Sea Stone Sisters, semnată de scriitoarea britanică Eleanor Buchanan. Redăm, în cele ce urmează, comunicatul de presă primit la redacție. Construită în jurul destinelor a patru surori și a unei legende care străbate milenii, seria Sea Stone Sisters urmărește felul în care trecutul modelează viețile generațiilor următoare și continuă să influențeze prezentul. Publicat în Marea Britanie de Headline Review, primul roman îi poartă pe cititori din Scoția în Ceylon (actuala Sri Lanka), Australia și Londra, într-o poveste despre familie, memorie și secrete moștenite. Primul roman al seriei urmărește destinele a două femei separate de aproape un secol, dar unite de o veche legendă care își face simțite ecourile peste generații. Povestea începe în anul 2800 î.Hr., când, potrivit legendei aflate la originea romanului, un tată ridică patru pietre pe promontoriul Skara pentru a-și călăuzi fiicele răpite înapoi acasă și rostește un blestem asupra celui care le va muta: „Blestemat să fie cel care le va răsturna, a strigat el după ce pietrele au fost înălțate. Familia îi va fi distrusă, așa cum fusese a lui, copiii îi vor fi împrăștiați peste mări și țări, fără să mai aibă vreodată un cămin, până când toate fiicele sale vor fi din nou împreună acasă.” În Scoția anului 1931, Charles Blackmore răstoarnă pietrele străvechi din peninsula Skara pentru că „stricau priveliștea” din fața reședinței pe care o construiește pentru familia sa. Curând, averea familiei se pierde, mama fetelor moare, tatăl se îneacă în alcool, iar cele patru fiice sunt nevoite să-și părăsească locuința, luând cu ele doar inelele făcute din colierul mamei lor. „Amelia desfăcuse cele patru pietre din colier și le transformase în inele pe care fiicele sale să le poarte în amintirea ei. (…) Daisy, cea mai mică dintre surori, avea safirul, Lily, piatra-lunii. Amelia i-a dat gresia lui Rose, iar lui Iris, opalul, cu adâncurile lui albastre strălucitoare, într-o montură simplă din aur.” Cea mai mare dintre surori, Iris, pornește spre Ceylon, apoi spre Australia, în speranța că unchiul ei va putea salva familia, atunci când acasă totul e pierdut. În prezent, Roz Chatton părăsește Australia și se stabilește la Londra după moartea mamei sale. Într-un anticariat descoperă un tablou cu pietrele din Skara, de  la care nu-și poate lua ochii, dar pe care nici nu-și permite să-l cumpere. Tabloul o atrage într-un mod inexplicabil și pare să  existe o legătură misterioasă între el și inelul găsit printre lucrurile mamei. Încercând să afle povestea tabloului, Roz descoperă o istorie de familie pe care nu și-ar fi imaginat-o niciodată. Despre roman Fiicele mării a atras atenția editorilor internaționali încă dinainte de publicare, drepturile de traducere ale cărții fiind vândute imediat în 19 țări. Romanul a fost întâmpinat cu entuziasm de scriitoare precum Santa Montefiore, Karen Swan, Fiona Valpy și Clare Flynn, care au remarcat construcția amplă a poveștii și forța atmosferei. Santa Montefiore îl descrie drept „un roman imprevizibil și imposibil de lăsat din mână… o lectură excepțională”, iar Karen Swan, îl apreciază pentru că este un roman „construit cu inteligență pe mai multe straturi și deosebit de captivant”. Romanul se distinge nu doar prin construcția amplă a poveștii și naturalețea cu care autoarea împletește trecutul și prezentul, ci și prin felul în care călătoria și locurile devin parte din destinul personajelor. Despre autor Eleanor Buchanan a petrecut mulți ani călătorind prin lume, iar pasiunea sa pentru locuri inedite, istoria și poveștile pe care le ascund se reflectă în seria Sea Stone Sisters. Autoarea locuiește în York, dar continuă să caute, ori de câte ori are ocazia, locuri care pot deveni inspirație pentru romanele sale. Eleanor Buchanan deține, de altfel, și un doctorat în Studii Medievale la Universitatea din York, obținut în 2004, cu o teză despre percepția spațiului public în Yorkul medieval târziu și al epocii moderne timpurii. Cercetările sale asupra vieții cotidiene și a spațiului urban din acea perioadă au stat la baza romanelor sale istorice, în care trecutul și prezentul se întrepătrund.  Legătura autoarei cu ținuturile din roman are și o dimensiune personală. Aflăm de la finalul cărții că în anii 1870, străbunicul ei a fost detașat în serviciul public din Ceylon, de unde trimitea regulat scrisori familiei sale – scrisori păstrate și publicate ulterior, sub titlul Grandfather’s Snakebite. În aceeași perioadă, străbunica ei dinspre mamă pornea spre Australia, dând startul unei tradiții familiale de călătorie între Australia și Scoția pe care Eleanor Buchanan a continuat-o. Deși nu i-a cunoscut niciodată pe cei doi străbunici, autoarea mărturisește că relatările și povestea lor i-au oferit, fără să știe, o parte din inspirația pentru destinul personajului Iris.

În cadrul celei de-a patra ediții CODRU Blood Rhythm, sute de oameni din întreaga țară au donat sânge în perioada 27-29 iulie, iar gestul lor a fost răsplătit cu abonamente pentru toate cele trei zile ale CODRU Festival, care va avea loc între 28 și 30 august, la Pădurea Verde din Timișoara. Campania CODRU Blood Rhythm transformă un gest simplu într-o șansă la viață. Participanții au fost invitați să doneze sânge, în perioada 27-29 iulie, la orice centru de transfuzie din România. În schimb, au primit un abonament cu acces pe întreaga durată a festivalului. Răspunsul a fost unul impresionant. Sute de persoane au ales să se implice și să demonstreze că un festival poate aduce oamenii împreună nu doar în fața scenei, ci și în jurul unor cauze care contează cu adevărat. Dintr-o singură donare de sânge pot beneficia până la trei pacienți, deoarece sângele este separat în componente utilizate în tratamente diferite. Asta înseamnă că, prin această ediție a campaniei, gestul donatorilor are potențialul de a contribui la salvarea a mii de vieți, într-o perioadă în care nevoia de sânge rămâne constantă în spitalele din întreaga țară. „CODRU a fost mereu mai mult decât un festival. Credem că muzica are puterea de a aduce oamenii împreună, dar și de a-i inspira să facă bine. CODRU Blood Rhythm este una dintre campaniile de care suntem cel mai mândri, pentru că transformă un abonament într-un gest cu impact real. Sutele de oameni care au ales să doneze sânge sunt adevărații headlineri ai acestei ediții. Ei sunt cei care salvează vieți, iar noi nu putem decât să le mulțumim și să îi așteptăm cu drag la CODRU Festival.” (Victor Bălăniuc, General Manager CODRU Festival) Ajunsă la cea de-a patra ediție, CODRU Blood Rhythm confirmă că un festival poate genera impact și dincolo de cele trei zile de muzică. De-a lungul timpului, CODRU a construit o comunitate în jurul ideii că implicarea civică, grija față de ceilalți și responsabilitatea pot merge mână în mână cu experiența unui festival. „Fiecare donare de sânge înseamnă o nouă șansă pentru pacienții care au nevoie urgentă de transfuzie. Ne bucurăm că inițiative precum CODRU Blood Rhythm reușesc să mobilizeze comunitatea și să aducă donatori noi în centrele de transfuzie din întreaga țară. Sperăm ca pentru mulți dintre participanți acest gest să devină un obicei, nu doar o acțiune punctuală.” (reprezentant al Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Timișoara) În perioada 28-30 august 2026, CODRU Festival revine la Pădurea Verde din Timișoara cu trei zile de muzică, artă, natură și experiențe pentru întreaga familie. Însă, înainte ca luminile scenelor să se aprindă, sute de oameni au demonstrat că cel mai important ritm este cel care ține viața în mișcare. La CODRU credem că cel mai frumos bilet la festival este cel obținut făcând bine. Pentru că, înainte de orice scenă, există oameni care au nevoie de o șansă. Iar ritmul care salvează vieți merită auzit de toată lumea.