Articles by Redacția Subversiv

Luni, 10 noiembrie 2025, spațiul CINETic (Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative) al UNATC București (str. Tudor Arghezi nr. 3B) găzduiește itinerarea instalației „The Gaze of No Return”, semnată de artista Saint Machine, și un Artist Talk dedicat artei digitale și relației dintre corp, percepție și tehnologie. Evenimentul face parte din proiectul „Grădina Deliciilor Sintetice”, curatoriat de Ioana Iuna Șerban și coordonat artistic de Cristina Bodnărescu.  Instalația va putea fi vizitată pe 10 noiembrie, între orele 14:00–19:00, iar Artist Talk-ul va avea loc între 19:00–20:00, cu Saint Machine și Sergiu Negulici, moderat de Cristina Bodnărescu. Intrarea pentru public este  liberă, pe baza înscrierii în formularul de aici.  „The Gaze of No Return” – o oglindă augmentată a intimității Prezentată anterior în expoziția internațională Grădina Deliciilor Sintetice de la Timișoara, lucrarea „The Gaze of No Return” propune o reflecție poetică asupra modului în care tehnologia ne redă și ne distorsionează identitatea. Instalația semnată de Saint Machine, cu animație de Sergiu Negulici, programare de Răzvan Vasilache & Andrei Jiman și muzică de Micleușanu Mitoș, transformă privirea într-un spațiu de contagiune între om și mașină, unde percepția și simulacrul devin interschimbabile. „Oglinda devine proiecție spectrală în instalația semnată de Saint Machine – o membrană vie ce captează imaginea omului și o redă ca bântuire luminoasă, provocând limitele naturii și ale prezenței noastre.” (Ioana Iuna Șerban, curator) „Granița dintre intimitate și expunere e o membrană permeabilă. Privirea devine o formă de atingere, iar tehnologia potențează exact ceea ce suntem — chiar și golul, tăcerea sau mirarea.” (Saint Machine) Prin interacțiunea cu lucrarea, vizitatorul devine parte dintr-un organism digital, unde conexiunea dintre corp și imagine se reconfigurează într-o experiență senzorială profundă. Artist Talk @ CINETic – despre corpul augmentat și arta digitală De la ora 19:00, publicul este invitat la o discuție informală cu Saint Machine și Sergiu Negulici, moderată de Cristina Bodnărescu, despre noile direcții ale artei digitale, interactivitate și corporalitate augmentată. Saint Machine este o artistă multidisciplinară care explorează percepția și biologia prin instalații interactive. Lucrările sale, expuse la festivaluri internaționale, transformă spațiul într-un organism viu, un teritoriu între public/privat, real/virtual, fizic/imaginat. Sergiu Negulici, regizor de animație și artist digital, este fondatorul studioului Reniform Production. A câștigat premii internaționale (Annecy, Hiroshima, Cinanima) cu scurtmetrajul Splendida Moarte Accident și explorează teme postindustriale și memorie colectivă prin artă digitală și animație experimentală. Cristina Bodnărescu, artistă și cercetătoare în arta media, activează la intersecția dintre corp, tehnologie și interactivitate. Co-fondatoare a proiectului Ethics of Joy, este coordonatoarea artistică a Grădinii Deliciilor Sintetice, implicată în dezvoltarea de instalații și proiecte VR expuse la festivaluri precum Ars Electronica, Radar, Simultan și Fête des Lumières. „Grădina Deliciilor Sintetice” – de la Timișoara la București Proiectul „Grădina Deliciilor Sintetice” s-a materializat în octombrie 2025 printr-o expoziție internațională multimedia la UPT Campus Creativ Timișoara, reunind zece artiști și colective care explorează viitorurile postumane și hibridizarea dintre natură și tehnologie. Inspirată de pictura lui Hieronymus Bosch, expoziția a propus o lume postnaturală populată de ecosisteme digitale interactive, sculpturi luminoase 3D, instalații VR și sonore. „Postumanismul din Grădina Deliciilor Sintetice nu e o glorificare a tehnologiei, ci un act de empatie — o reconectare la alte forme de viață, de la vegetale la virtuale.” – Ioana Iuna Șerban, curator Un laborator critic al artei și tehnologiei Desfășurat între iulie și noiembrie 2025, proiectul „Grădina Deliciilor Sintetice” a reunit o echipă de zece artiști multidisciplinari – printre care Aural Eye, Ethics of Joy, Marius Jurca, Saint Machine și Ștefan Radu Crețu – într-un demers ce combină cercetarea artistică, tehnologia și educația. Prin expoziții, ateliere și prezentări publice, proiectul a creat un spațiu de reflecție asupra modului în care tehnologia poate genera empatie, dezvoltare cognitivă și noi forme de expresie artistică, integrând arta digitală în spații educaționale accesibile inclusiv tinerilor cu dizabilități senzoriale. Evenimentul de la CINETic oferă o nouă perspectivă asupra artei digitale – una în care privirea, corpul și tehnologia se unesc într-o experiență comună, în care omul și mașina se privesc reciproc pentru a-și descoperi limitele și asemănările. Inițiator și parteneri Grădina Deliciilor Sintetice este un proiect Ethics of Joy, cofinanțat de AFCN. Parteneri: UPT Campus Creativ, Liceul Tehnologic Special Bivolărie, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Parteneri media: Bookhub, Clivaj, Curatorial, CVLTARTES, Empower Artists, Happ.ro, Iscoada, Life.ro, Modernism, News Bucovina, Observator Cultural, Propagarta, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio Timișoara, Revista Arta, Știri de Timișoara, Subversiv, SVnews, The Institute, Zile și Nopți. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Ethics of Joy este un duo multidisciplinar, format din artiștii Cristina Bodnărescu și George Urse, care explorează prin artă digitală, sunet și instalații interactive cum ne putem reconecta cu non-umanul.

Secțiunea competițională a celei de-a XIII-a ediții a Dracula Film Festival, eveniment internațional dedicat filmului fantastic, s-a încheiat sâmbătă, 1 noiembrie, la Cinema Modern din Brașov, prin gala de premiere, urmată de proiecția în avanpremieră națională a filmului Road to Revenge – Sisu: Drumul răzbunării (2025). Festivalul a reunit și în acest an o selecție amplă de producții din întreaga lume – de la lungmetraje și scurtmetraje până la filme realizate pe telefonul mobil – aducând publicului experiențe cinematografice unice și perspective diverse asupra genurilor fantasy, horror, thriller, SF și documentar. Competiția internațională de lungmetraj În competiția principală au fost incluse nouă filme, selecționate de Ioan Big, directorul Dracula Film Festival: Lily’s Ritual (Spania, r. Manu Herrera), H010N (SUA, r. Luca Canale B.), The Krampus Rises (Italia/Spania/SUA, r. Andrea Dalfino), Parallel Consequences (Brazilia, r. Gabriel França & CD Vallada), Apollon by Day, Athena by Night (Turcia, r. Emine Yildirim), Ever After (SUA, r. Laszlo Illes), Pig That Survived Foot-and-Mouth Disease (Coreea de Sud, r. Bum-wook Hur), Sasyq (Kazahstan, r. Yerden Telemissov) și A WWII Fairy Tale (Marea Britanie, r. Stewart Buck & Stéphane Piter). Juriul competiției, alcătuit din Konstantinos Koutsoliotas (Canada/Grecia, regizor, DoP și expert VFX) – președintele juriului, Ionuț Grama (România, actor și vocea unor personaje Marvel, Disney și DreamWorks) și Roberto D’Antona (Italia, regizor, scenarist, producător și actor), a desemnat câștigătorul Dracula Trophy 2025. Dracula Trophy 2025 Marele premiu al Dracula Film Festival 2025, Dracula Trophy, a fost acordat filmului SASYQ (Kazahstan, 2025), regizat de Yerden Telemissov – o dramă cu accente SF și ton ludic, ce evocă spiritul din E.T., însă având ca protagonist un pensionar alcoolic și singuratic, hăituit de birocrați. „Filmul ne-a luat complet prin surprindere. Este o poveste sensibilă despre familie, singurătate și apartenență, spusă cu finețe și cu un remarcabil simț al umorului. Vizionarea lui a trezit un sentiment profund de conexiune umană, ca și cum, indiferent de unde venim – din Canada, Grecia, Italia, România, Kazahstan sau chiar din spațiu – suntem, în esență, la fel.” (Președintele juriului, Konstantinos Koutsoliotas) Mențiuni speciale ale juriului de lungmetraj Mențiune specială pentru documentar A WWII Fairy Tale: Making of Michael Mann’s The Keep (Marea Britanie, 2025) Regia: Stewart Buck & Stéphane Piter În motivația transmisă publicului, regizorul și membrul juriului Roberto D’Antona a declarat: „Suntem foarte bucuroși să acordăm această mențiune specială pentru modul captivant în care filmul explorează realizarea unui titlu devenit cult, o poveste care îmbină cu măiestrie pasiunea, haosul și creativitatea, reamintindu-ne de ce ne îndrăgostim de cinema”. Mențiune specială pentru storytelling Apollon by Night, Athena by Day (Turcia, 2024) Regia: Emine Yildirim Actorul și membrul juriului Ionuț Grama: „Felicitări tuturor filmelor extraordinare incluse în selecția din acest an. În afara marelui câștigător, am decis să acordăm o mențiune specială filmului Apollon by Night, Athena by Day, pentru distribuția sa remarcabilă și pentru modul în care reunește un grup de personaje memorabile și pline de culoare, într-o poveste emoționantă și surprinzătoare despre pierdere, reziliență și nevoia de conexiune umană.” Competiția de scurtmetraje Selecția de scurtmetraje românești (10 filme), realizată de criticul Cristian Mărculescu, a explorat teme precum frica și confruntarea cu sinele (The Boy and the Crow), izolarea (The Loop), fragilitatea relațiilor familiale (After Easter), umorul absurd (Hentai Sushi, How to Kill Your Neighbors in 3 Easy Steps), reflecțiile istorice (A National Odyssey) și distopiile tehnologice (White 2040). Selecția internațională (21 de filme) a adus în prim-plan povești inspirate din mitologia lui H.P. Lovecraft (Dagon), drame familiale (In mezzo alla campagna, FOMO / Armageddon), distopii (From the Sewers, TV or The Disturbance on Forest Hill Road), animații și satire grotesc-absurde (Pimple). Juriul acestei secțiuni a fost format din Monica Felea (Bad Unicorn, critic de film), Mihai Gavril Dragolea (regizor, producător) și Gojira (DJ, realizator podcast „Aproximativ discuții”). Trofeul Vlăduț pentru cel mai bun scurtmetraj românesc The Boy and the Crow Regia: Tudor Om Realizat după o idee concepută în 2008, filmul este o poveste simplă și emoționantă despre momentul în care te confrunți cu frica. În fața ei există doar două opțiuni: să fugi sau să lupți. Regizorul și producătorul Mihai Gavril Dragolea: „Deși are o durată sub 5 minute, în animația the Boy and the Crow, regizorul reușește să creeze o lume aparte, plină de suspans, tensiune și chiar un jump scare adevărat. O referință la păsările lui Hitchcock care funcționează bine și promite un univers în care mi-aș dori să mă avânt cinematografic”. Filmul poate fi vizionat online.  Trofeul Little Dracula pentru cel mai bun scurtmetraj internațional Everyone Has Killed Someone (Polonia) Regia: Angelika Cygal Membrul juriului Monica Felea: „Trofeul Little Dracula pentru cel mai bun scurtmetraj internațional pleacă în Polonia, către o regizoare care combină o cinematografie rafinată cu o poveste ce îmbină abil misticismul și suspansul, construind personaje fascinante”. Mențiune specială – Competiția de scurtmetraj internațional TV or The Disturbance on Forest Hill Road (Elveția) Regia: Frédéric Siegel Filmul spune povestea lui Diego, un băiat de 6 ani care își depășește timpul petrecut în fața ecranului și sfârșește prin a avea ochii pătrați. Fenomenele ciudate care urmează transformă o simplă anchetă a poliției într-o confruntare cu amenințări fictive devenite reale. Prin originalitatea conceptului și execuția vizuală impresionantă, filmul confirmă viziunea distinctă a regizorului elvețian. Dracula Digital 2025 În competiția finală Dracula Digital au participat șase echipe, evaluate de un juriu format din Eugen Neagu (Italia/România, actor), Florian Zapra (regizor) și Bogdan Iancu (actor). Finaliștii au avut de realizat un scurtmetraj de maximum trei minute, folosind trei cuvinte-cheie: oglindă, cimitir și gotic. Trofeul Dracula Digital și premiul de 500 de euro au fost acordate filmului Anatomy of a Grief, realizat de Maia Maria Mihai, Elena Ilinca Cotruță și Teofil Apopei, din Iași. Motivația juriului: „Cele trei elemente impuse au fost integrate într-un mod profesionist, printr-o utilizare coerentă a tehnicii cinematografice. Mișcările de cameră, racordurile, folosirea spațiului și paleta cromatică uniformă au contribuit la crearea unor momente remarcabile. Povestea, complexă și sensibilă, a fost transmisă prin imagini cu o forță aparte. Decizia juriului a fost unanimă”. Filmul poate fi

Adistu ”The Depth of Our Contrast” Ploieștiul devine punct de reper pentru arta digitală: între 31 octombrie și 2 noiembrie 2025, Asociația AMURAL prezintă Lumina Noctis: Marii Clasici în Lumină Nouă, un festival care aduce muzica clasică în dialog cu tehnologiile vizuale contemporane. Accesul este liber, iar orașul prinde viață prin proiecții spectaculoase și instalații new media. Arhitectura ca suport pentru artă Palatul Culturii va fi animat prin proiecții de video-mapping semnate de Adrian Manolescu (Adistu), Ákos Zemba și H3 Studio — creații vizuale care reinterpretează partituri și motive din Bach, Mozart și Beethoven, extinse prin procesare digitală, inteligență artificială și algoritmi vizuali. Spectacolele de video-mapping au loc între 20:00 și 22:00, oferind publicului o experiență nocturnă impresionantă. Experiențe multimedia în interior Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova va găzdui zilnic, între 09:00 și 17:00, instalații de artă și tehnologie semnate RIZI Studio, H3 Studio, Dan Adrian Ionescu și Pastila Roz, oferind trasee imersive în care Debussy, Ravel și Satie prind formă prin artă cinetică și concepte vizuale experimentale. Educație și dialog public Lumina Noctis mizează pe întâlnirea dintre patrimoniu și tehnologie ca formă de educație culturală în spațiul public, într-un format deschis, fără bilet și fără bariere de participare. Pe lângă spectacolele nocturne, programul propune tururi ghidate (1–2 noiembrie) care dezvăluie secretele artelor digitale și modul în care muzica clasică poate fi transpusă în limbaj vizual. Evenimentul include și o discuție publică cu artiști, dedicată tinerilor pasionați de industriile creative, explorarea noilor forme de expresie artistică, aplicațiile tehnologiilor digitale în artă și oportunitățile de dezvoltare profesională în acest domeniu. Mai multe detalii și program actualizat pe www.amural.ro și canalele de social media ale AMURAL. Artiști invitați: Adrian Manolescu (Adistu) – intervenții vizuale ce folosesc inteligența artificială Ákos Zemba – concepte vizuale experimentale și mapping Dan Adrian Ionescu – arhitect al luminii H3 Studio – proiecții de amploare și instalații multimodale RIZI Studio – instalație cu iluzii optice Pastila Roz – sculpturi luminoase Despre AMURAL Asociația AMURAL transformă spațiile urbane în platforme vii pentru artă contemporană, conectând comunitățile prin proiecte interdisciplinare și tehnologii inovatoare. AMURAL a organizat Festivalul AMURAL (7 ediții) proiecte precum BUM – Brașov Underground Museum și SURSA International Light Art Festival. Lumina Noctis este un proiect realizat cu sprijinul municipiului Ploiești. Fotografii de Rareș Toma.

Collage Festival continuă experiența vizuală și sonoră a celei de-a treia ediții cu două evenimente speciale programate duminică, 2 noiembrie, la Green Hours (Calea Victoriei 120, București). Publicul este invitat să se (re)întâlnească cu universul colajului printr-un tur ghidat în expozițiile festivalului și un concert acustic susținut de Alex Ștefănescu, într-o seară care îmbină arta vizuală cu energia live performance-ului. Expoziția Collage Festival 2025 rămâne deschisă vizitatorilor până la 25 noiembrie 2025, oferind ocazia de a descoperi, într-o ultimă perioadă de vizitare, un caleidoscop vizual format din peste 80 de artiști români și internaționali. Tur ghidat în expozițiile Collage Festival Pentru cei care nu au reușit să ajungă în zilele festivalului, turul ghidat din 2 noiembrie, de la ora 18:00, oferă o incursiune captivantă în poveștile din spatele lucrărilor, în procesul creativ al artiștilor și în temele curatoriilor care au definit ediția din acest an. Participanții vor putea explora: „The New 20’s” – o selecție amplă de colaje semnate de peste 80 de artiști din țară și din străinătate, aleși în urma unui open call internațional; Expoziția invitaților speciali, care îl are în prim plan pe Ion Bârlădeanu, figura-emblemă a colajului românesc; „Colaje-coperți de discuri”, curatoriată de Andrei Bucureci, o călătorie prin șase decenii de dialog între muzică, imagine și colaj, cu lucrări semnate de Peter Blake, Jean-Paul Goude, Decebal Scriba și Cristiana Bucureci; „Sun(t) bine, mersi!”, expoziția comunității RaColaj Sibiu, care aduce o perspectivă colectivă asupra colajului ca exercițiu de stare și prezență. Acces Intrarea este liberă dar locurile sunt limitate, iar participarea se face pe bază de rezervare la hello@collagefestival.ro. Turul oferă o experiență vizuală și narativă unică, un dialog între arte, generații și forme de expresie. Concert Alex Ștefănescu – „Oricum ți-a fost ziua, dă-mi o oră să-ți fac seara” Seara se încheie de la ora 20:00 cu un concert semnat Alex Ștefănescu – actor, muzician și finalist Românii au Talent, un artist cu un umor fin și o energie inconfundabilă. Spectacolul său combină spontaneitatea teatrului cu autenticitatea muzicii acustice, într-un amestec sincer și inteligent, „picant dar nu vulgar, comic și profund, deștept și delicios pentru minte și ureche”. Biletele pentru concert sunt disponibile online. Collage Festival 2025 – un deceniu recompus din fragmente Desfășurat între 24 și 26 octombrie 2025, la Green Hours, Collage Festival a reunit o comunitate de artiști, curatori și spectatori într-o ediție dedicată experimentului și reflecției asupra lumii contemporane. Tema „The New 20’s” a propus o privire poetică asupra prezentului – un deceniu al fragmentării, dar și al reconectării. Pe parcursul a trei zile, festivalul a prezentat o expoziție multimedia cu lucrările a peste 80 de artiști români și internaționali, 5 concerte, 2 spectacole de teatru, 6 performance-uri, 3 instalații, 2 ateliere de colaj analog și digital, precum și discuții cu artiști și curatori. Într-un context artistic în care arta colajului devine tot mai mult un mod de a gândi realitatea, Collage Festival reafirmă rolul său ca spațiu de dialog între arte, medii și perspective, unde imaginea, sunetul și cuvântul se întâlnesc pentru a crea sensuri noi. Organizat de Bucharest Collage Collective și Celula de Artă, festivalul a devenit o platformă dedicată creativității libere, curiozității și colaborării – o celebrare a diversității și a modului în care arta recompune lumea din fragmentele ei. Inițiatori și parteneri Collage Festival 2025 este un proiect inițiat de Bucharest Collage Collective, în parteneriat cu Celula de Artă, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).  Bucharest Collage Collective face parte dintr-o mișcare globală care aduce arta colajului în atenția publicului și susține artiștii dedicați acestui mediu expresiv. Colectivul este format din Ada Moisă, Andrei Stan, Cristiana Bucureci, Daniel Loagar și Ruxandra Niculae, care, prin expoziții, ateliere și festivaluri, contribuie la apropierea publicului de arta colajului, sprijină artiștii și afirmă importanța acestui limbaj vizual în peisajul artistic contemporan. Parteneri: Green Hours, Grupul de Dialog Social, Creionetica. Parteneri media: Bookhub, Cărturești, Clivaj, Curatorial, CVLTARTES, Designist, Empower Artists, Happ.ro, Haute Culture, Igloo, LIFE.ro, Litera 9, Modernism, Munteanu, Observator Cultural, Propagarta, Radio București FM, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Revista Arta, Revista BIZ, Scena9, Subversiv, The Institute, Zeppelin, Zile și Nopți. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Fotografii de Alex Bărbulescu.

Celula de Artă invită publicul vineri, 31 octombrie, de la ora 18:00, la un eveniment special care marchează finisajul expozițiilor „Blind Eight” și „O lume (ne)văzută”, însoțit de proiecția aftermovie-ului „Blind Eight” și de performance-ul „Unseen Layers” susținut de artista Oana Iordăchescu. Evenimentul va avea loc la Aula Primăriei Sectorului 2 (str. Chiristigiilor nr. 11 – 13, București) iar accesul publicului este liber. Această seară de închidere reunește, într-un format imersiv, arta, sunetul și mișcarea, continuând firul narativ al proiectului „Blind Eight” – un demers care explorează percepția dincolo de vedere și propune o reflecție asupra modului în care simțurile se întâlnesc în actul artistic. Despre „Blind Eight” Pe 15 octombrie 2025, de Ziua Mondială a Nevăzătorilor, Celula de Artă, în parteneriat cu Asociația Entuziart și Asociația Nevăzătorilor din România, a organizat la Aula Primăriei Sectorului 2 evenimentul multisenzorial „Blind Eight”, o experiență care a transformat arta într-un spațiu al empatiei și al cunoașterii prin atingere, sunet și colaborare. Cea de-a cincea iterație a proiectului a reunit publicul într-un exercițiu colectiv de percepție și redescoperire a artei. Conceptul „Blind” a debutat în 2018, la inițiativa lui Daniel Loagăr, și a evoluat constant printr-o serie de performance-uri colaborative – „Blind Four”, „Blind Five”, „Blind Six” și „Blind Seven”. În 2025, ediția „Blind Eight” a dus mai departe ideea de creație în absența vederii, printr-un performance de pictură realizat „cu ochii larg închiși”. Cele opt artiste – Nicoleta Ababei, Ioana Badea, Evghenia Gritsku, Teodora Grindei, Oana Iordăchescu, Mihaela Lungu, Gizella Popescu și Oana Zbanț – au intervenit succesiv asupra aceleiași lucrări, fără a vedea ce a pictat artista anterioară, într-un act colectiv ghidat de hazard și însoțit de muzica live a lui Marin Grigore. Două expoziții, două perspective asupra nevăzutului „O lume (ne)văzută” – curatoriată de Oana Dorneanu (Asociația Entuziart) – este o expoziție multisenzorială inspirată din universul Micului Prinț de Antoine de Saint-Exupéry. Vizitatorii sunt invitați să parcurgă o experiență terapeutică de 7 minute, cu ochii închiși, ghidați prin sunet, mișcare și atingere. Lucrările au fost realizate în ateliere de art-terapie de către persoane nevăzătoare, elevi și profesori ai Liceului Tehnologic Special „Regina Elisabeta”, propunând o reflecție profundă asupra modului în care percepem emoția și sensul fără intermediul privirii. „Blind Eight” – curatoriată de Andreea-Eliza Petrov și Adriana Borună – reunește lucrări ale tactile realizate de artistele participante la performance-ul „Blind Eight” însoțite de suporturi audio, creând o experiență polifonică în care atingerea și auzul devin limbaje artistice autonome. Expoziția explorează granița dintre intimitate și distanță: dacă privirea presupune separare, atingerea aduce apropiere. Lucrările propun un traseu senzorial care traversează multiple universuri – de la imersiunile reflexive ale Oanei Iordăchescu și Mihaelei Lungu, la materialitatea pământului din creațiile Ioanei Badea și Nicoletei Ababei, de la formele acvatice și ludice ale Oanei Zbanț și Gizellei Popescu, până la dimensiunile cosmice sugerate de Teodora Grindei. În ansamblu, expoziția construiește un cosmos comun, un univers „Blind” în care diversitatea materialelor – textil, ceramică, pământ, scagliola, tehnologie digitală – se împletește cu diversitatea percepțiilor. Atingerea devine un act de cunoaștere, iar arta se transformă din „obiect de contemplat” în „corp de explorat”. Arta ca limbaj universal al empatiei Prin colaborarea dintre Celula de Artă, Asociația Entuziart și Asociația Nevăzătorilor din România, proiectul „Blind Eight” s-a transformat într-un manifest al incluziunii, un dialog autentic între artiști, persoane nevăzătoare și public. Arta își redobândește aici forța originară – aceea de a uni oamenii dincolo de limitele văzului, transformând percepția într-o experiență a prezenței și a empatiei. Proiectul este co-finanțat de Primăria Sectorului 2 a Municipiului București, prin Programul de Co-finanțări 2025. Celula de Artă este un proiect cultural independent condus de artiști (artist-run) care a debutat în 2017 și are o misiune clară: lucrează cu artiști emergenți, scoate arta din „white cube” și o face accesibilă în mod direct publicului, în spații permanente sau temporare care sunt permeabile și deschise către noi contexte și conexiuni.  Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată sprijinirii și promovării persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative, artistice și terapeutice. Misiunea sa este de a promova incluziunea și de a accesibiliza actul artistic pentru persoanele cu dizabilități sau tulburări psihice, oferindu-le spații autentice de exprimare și vizibilitate. Entuziart organizează expoziții și spectacole de dans, pictură, muzică și teatru, dar și programe de art-terapie și dans-terapie, unde artiști, terapeuți și persoane cu nevoi speciale creează împreună, explorând arta ca formă de vindecare și dialog uman. Organizația colaborează cu spitale de psihiatrie, instituții de învățământ special și universități, precum Universitatea din București, oferind studenților din Facultatea de Psihologie contexte de practică și formare în terapii expresiv-creative. Parteneri media: Agenția de cArte, Bookhub, Cărturești, Clivaj, Contacte Culturale, Curatorial, Dreaming Of, Empower Artists, Happ.ro, IQads, Modernism, Munteanu, Observator Cultural, Propagarta, PRwave, Radio România Cultural, Radio București FM, Radio România Internațional, Subversiv, The Institute, Zeppelin, Zile și Nopți. Fotografii de Bogdan Baractaru.

Cât de aproape suntem unii de alții într-o lume mereu conectată? Expoziția „Atlasul Singurătății @GenZ:TM”, care va putea fi vizitată între 30 octombrie și 9 noiembrie în Timișoara, la Ambasada (Splaiul Peneș Curcanul nr. 4-5), explorează felul în care generația tânără trăiește singurătatea — nu doar ca absență, ci și ca teritoriu interior. Printr-o combinație de fotografii realizate cu camera obscură și o componentă sonoră imersivă, publicul este invitat să descopere o hartă vizuală și auditivă a emoțiilor unei generații care se caută pe sine între zgomotul digital și liniștea vulnerabilității. Proiectul documentează experiențele autentice ale Generației Z, o generație crescută în lumina ecranelor, dar adesea copleșită de sentimentul izolării. Expoziția propune o reflecție asupra felului în care tinerii navighează între nevoia de conexiune și dorința de retragere, între contactul permanent și absența reală a privirii celuilalt. Șase tinere și tineri cu vârste între 19 și 28 de ani — un DJ, un student la design de jocuri video, o studentă la arhitectură, un muzician care a studiat sociologia, o arhitectă care a trăit „apogeul singurătății” într-un oraș străin și o tânără venită dintr-o țară aflată în război — dau chip și voce acestei cercetări. Prin poveștile lor, expoziția vorbește despre fragilitate, despre nevoia de autenticitate și despre modul în care singurătatea poate deveni uneori o formă de supraviețuire. În imaginile realizate cu camera obscură, spațiile intime se transformă în peisaje interioare, iar contururile lumii devin porți către sine. În cadrul expoziției, vizitatorii îi pot surprinde pe protagoniști în ritualuri cotidiene pe care le au în solitudine: cum își fac cafea, cum se uită la anime-uri, cum dau un doomscroll. În plus, vor putea accesa interviuri în care aceștia vorbesc deschis despre momentele în care simt cel mai intens singurătatea, despre fenomenele cu care o asociază, despre cum orașul o poate amplifica sau atenua și despre alte provocări ale generației conturate prin această lentilă. Componenta sonoră semnată de Mihai Balabaș adaugă profunzime emoțională expoziției: un mozaic de voci, respirații, fragmente de conversație și peisaje acustice creează o hartă senzorială a singurătății, în care fiecare sunet devine o fereastră către o altă stare. Vizitatorii sunt invitați să asculte, să observe și să se lase purtați de acest univers care nu oferă răspunsuri, ci deschide întrebări. Proiectul are la bază o cercetare interdisciplinară ce reunește perspective din sociologie, psihoterapie, jurnalism și arte vizuale. Echipa a documentat felul în care tinerii trăiesc singurătatea în prezent, prin interviuri, chestionare și apeluri publice adresate celor cu vârste între 13 și 28 de ani. S-au adunat peste 150 de mărturii într-un proces colaborativ care oferă o imagine complexă a unui fenomen social cu multiple fațete: de la solitudinea aleasă conștient, la izolarea impusă de ritmul vieții contemporane. Era platformelor sociale a adus un paradox emoțional: conectarea permanentă a generat o nouă formă de singurătate, una amplificată de experiența pandemiei — eveniment definitoriu pentru Generația Z. „Atlasul Singurătății @GenZ:TM” propune un spațiu de dialog și introspecție, în care vizitatorii pot explora nu doar cum trăiesc tinerii singurătatea, ci și cum o recunoaștem, o gestionăm și o transformăm fiecare dintre noi. Microsite-ul dedicat proiectului, realizat în colaborare cu Scena9, va găzdui în curând interviurile complete, materiale video și o serie de podcasturi ce extind povestea expoziției dincolo de spațiul fizic, oferind publicului o experiență continuă și participativă. În spatele proiectului se află o echipă multidisciplinară formată din: Maria Neneciu – curator și coordonator, autor al conceptului expozițional;  Andrei Dudea – fotograf și videograf, autorul imaginilor care transformă intimitatea în peisaj;  Ionuț Dulămiță – jurnalist și documentarist, realizatorul interviurilor;  Mihai Balabaș – sound designer, creatorul universului sonor al expoziției;  Andreea Găzdaru – psihoterapeut & Mădălina Muscă – sociolog; împreună, au realizat chestionarul din proiect și vor face analize pe baza rezultatelor documentării. Proiectul este realizat în parteneriat cu Scena9, Asociația Minitremu, Asociația Contrasens și Centrul Cultural Plai, organizații recunoscute pentru inițiativele lor interdisciplinare dedicate fenomenelor sociale și culturale contemporane. După Timișoara, expoziția va ajunge și la Casa Mincu din București, în luna noiembrie, marcând astfel finalul primei etape a proiectului. „Atlasul Singurătății @GenZ:TM” este o invitație la empatie, o încercare de a cartografia o stare comună într-o lume care o ascunde sub filtre și statusuri. Este un exercițiu de curiozitate și apropiere, dar și o pledoarie pentru redescoperirea prezenței autentice — a vocii, a privirii, a întâlnirii reale. Inițiator și parteneri Atlasul Singurătății @GenZ:TM este un proiect derulat de Patrupetrei, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Parteneri media: Cărturești, Clivaj, Empower Artists, Happ.ro, Iscoada, Observator Cultural, Radio București FM, Radio România Cultural, Revista BIZ, Subversiv, Zile și Nopți. Despre PATRUPETREI PATRUPETREI este o companie cu o abordare multidisciplinară, care produce filme documentare, realizează cercetări culturale și dezvoltă programe educaționale. Printre proiectele derulate se numără:  co-producție  pentru documentarul „Vis.Viață/Imaginary Youth” (2018-2024), regizat de Ruxandra Gubernat;  programe de formare și educație artistică prin cultura cinematografică pentru tineri din comunități vulnerabile (2019-2024) – „Focus”, o platformă de  ateliere teoretice (de gândire critică) și ateliere practice de realizare a unui film documentar, de unde au rezultat mini-documentare antropologice despre viața din localitate, văzută prin ochii copiilor; „Caiete de Rețete” (2022) – cercetarea și digitalizarea at 60 de caiete de rețete din București, Brașov și din țară, arhivate pe platforma dedicată www.caietederetete.ro, și realizarea a 18 mini-documentare antropologice observaționale; proiecte de cercetare și conștientizare a publicului larg (2024), unul pe tema migrației de la oraș la țară („În căutarea paradisului pierdut”) și altul pe tema infertilității și pierderii de sarcină la femei („Una din trei”).

Zilele trecute, Ianova, comuna Remetea Mare, a devenit centrul unei acțiuni de bine colectiv: Plantarea CODRU Festival. Două zile de muncă, bucurie și conexiune cu natura s-au transformat într-un adevărat eveniment de comunitate, în care peste 1.500 de participanți au pus mâna la crearea unei noi păduri, plantând 15.000 de puieți pe terenurile din jurul localității. Acțiunea a fost organizată de CODRU Festival, în parteneriat cu Primăria Remetea Mare, continuând misiunea începută în urmă cu cinci ani: pentru fiecare bilet cumpărat, un copac plantat. „De fiecare dată când plantăm, nu ne gândim doar la prezent, ci la generațiile care vor crește într-un mediu mai curat și mai echilibrat. Aceste două zile la Ianova ne-au arătat că atunci când comunitatea se unește, natura câștigă.” (Victor Balaniuc, Co-fondator și General Manager CODRU Festival) Pe lângă sesiunile de plantare, participanții s-au bucurat de o atmosferă caldă și vibrantă, completată de muzică live, produse locale și activități pentru toate vârstele. Sâmbătă, pe scenă a urcat Mircea Baniciu, iar duminică, energia a fost adusă de trupa A.S.I.A., transformând evenimentul într-o celebrare a comunității și a naturii. Educație și conștientizare pentru un viitor sustenabil Plantarea de la Ianova a fost însoțită de inițiativa CODRU „Ora de plantare” ce a reprezentat o serie de 12 ateliere educaționale în școlile din comuna Remetea Mare, unde peste 120 de elevi au învățat despre importanța pădurilor și au participat la activități de plantare în ghiveci. În plus, cinci ateliere VR sub conceptul „Simte pădurea, înainte s-o plantezi” au oferit participanților o experiență imersivă, care i-a ajutat să înțeleagă impactul real al defrișărilor și valoarea fiecărui copac plantat. Plantarea CODRU este mai mult decât un eveniment anual, este o parte esențială din identitatea festivalului, care îmbină muzica, natura și implicarea civică. Cu fiecare ediție, mii de oameni aleg să se implice activ în regenerarea pădurilor din județul Timiș, demonstrând că schimbarea pornește din comunitate. Organizatori și parteneri Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Primăriei Remetea Mare, Fundația Pădurea de Mâine și finanțat prin programul Comunitățile Pădurii de Mâine. Parteneri instituționali: Consiliul Județean Timiș, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș – Visit Timiș. Parteneri academici: Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic (CITT-UVT) și Institutul de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM) al Universității de Vest din Timișoara

Ediția a 36-a a Pragului Vaida aduce la Oradea două dintre cele mai în formă tinere poete autohtone. Sub candelabrul magic din sala mare a cafenelei Moszkva se lansează, în prezența autoarelor, volumele „Fată întâlnește instituție” de Ioana Iuna Șerban (Vellant), carte premiată la Gala Tinerilor Scriitori, și „Însemnări pe tivul fustei” de Anca-Ioana Câdă (ART /pocket), unul dintre cele mai așteptate debuturi în poezie. Dubla lectură va avea loc luni, 17 noiembrie, de la ora 18:30, și va fi moderată de Mihók Tamás și Cristiana Ile. Ezermeșteri: Radu Bejan, Ștefan Pop. Cele două volume de poezie vor putea fi achiziționate la fața locului de la standul Cărturești, seara încheindu-se cu o sesiune de autografe. Organizatori și parteneri Organizatori PV#36: Revista de cultură „Familia” și Revista Subversiv. Parteneri: Cărturești Oradea, Moszkva Café, Litere UO. Despre invitate Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctor în Filologie, cu o teză despre nou în relația imagine-text în cultura contemporană. A debutat în poezie cu Zero-Unu (2014), volum nominalizat la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu – Opus Primum”. În 2021, i-a apărut al doilea volum de poezie, Un viitor care se potrivește trecutului, însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, cartea a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului și la Premiile Ficțiunea. Volumul Fată întâlnește instituție (2024) a fost distins cu Premiul Tânărul Poet al Anului 2024. „O poveste hipnotică a cărei logică internă ia naștere la suprapunerea stărilor din diferite momente, interpretate și înțelese, toate, din perspectiva unui prezent aproape ratat, compromis și arid, în orice caz. Poate cel mai coerent discurs postpandemic din ultima vreme despre experiența socială colectivă a ultimilor ani (pandemie, război și, în general, toate cataclismele noastre de toate zilele), despre ce am fi putut fi și ce suntem până la urmă, despre ridurile și ticurile dobândite în timp, carcase și vigilența cu care le păzim, cu nervii încordați în conservarea rutinelor și «gesturi/ care să amâne momentul, să îndepărteze decizia» – iată sufletul poeziei pe care o scrie Ioana Iuna Șerban. Cu o politică rutinieră de mare forță și, în același timp, cu un soi de discreție a filtrelor, e un sezon al uraganelor aici în care, dincolo de toate turbulențele – personale, sociale etc. – strălucește frumos și mândru golul unei generații.” (Andreea Pop despre „Fată întâlnește instituție”) Anca-Ioana Câdă s-a născut în 1995 la Bacău. A absolvit, în 2018, Facultatea de Drept a Universității din București și, în același an, a promovat examenul de admitere în Baroul București. Avocat de profesie, interesele Ancăi au fost dintotdeauna umaniste. A scris și a dezbătut poezie în cadrul atelierului Mornin’ Poets. Selecții din poemele ei au apărut în numeroase reviste și pe diverse platforme literare. Prezentă în antologiile de poezie Ce-ți spui noaptea înainte de culcare, Antologeek și Contorsionări zilnice. Antologia Poetic Hub. Însemnări pe tivul fustei reprezintă debutul ei editorial în poezie, manuscrisul acestuia câștigând Premiul „Budila Express“ la ediția a XI-a a Concursului „Alexandru Mușina“ pentru debut în poezie. „Văd poezia adevărată ca pe un limbaj eliptic despre omenire, dar care, odată descifrat, ne poate spune întreaga poveste. Este exact cazul Însemnărilor… Ancăi-Ioana Câdă, un volum despre memorie și mitologie urbană și rurală, despre mentalități, despre frică și puterea care o înăbușă, despre ce mai poate rămâne uman după ce toate rezervele de înțelegere și răbdare s-au terminat. O carte din care e de învățat, cu râs și cu plâns, cu asumare.” (Cosmin Perța despre „Însemnări pe tivul fustei”)

Între 29 octombrie și 2 noiembrie, Brașovul devine din nou capitala filmului fantastic, odată cu ediția a XIII-a a Dracula Film Festival, care propune o selecție de filme inedite, dar și un eveniment special dedicat moștenirii literare a lui Bram Stoker, autorul romanului Dracula, susținut de Dacre Stoker, stră-strănepotul celebrului scriitor irlandez. Publicul va avea parte de o întâlnire unică între literatură, tehnologie și spectacol multimedia.  Dacre Stoker revine în România cu o nouă versiune a prezentării sale „Stoker on Stoker”, intitulată „Dramatic Readings of Dracula by Dacre Stoker”, în care își „readuce la viață” strămoșul, Bram Stoker, cu ajutorul inteligenței artificiale. „Am decis să fac prezentarea atât informativă, cât și distractivă. Această versiune va include informații despre viața lui Bram Stoker, precum și lecturi dramatice din romanul Dracula, acompaniate de imagini și muzică pentru a completa atmosfera.” (Dacre Stoker) Ideea i-a venit în urma unei colaborări cu un prieten stabilit în România, Colin Hamilton, care a folosit un software bazat pe inteligență artificială pentru a transforma fotografii statice în videoclipuri realiste, cu voci umane generate digital.  „Cea mai dificilă parte a fost recrearea vocii, pentru că nu există nicio înregistrare reală a lui Bram Stoker. Am combinat un accent irlandez cu unul britanic, potrivit vârstei sale”, spune Dacre Stoker. Rezultatul este un spectacol multimedia în care publicul va asista la o serie de întrebări și răspunsuri între Dacre Stoker și avatarul AI al stră-străbunicului său.  „Am inclus în replicile lui Bram cuvinte pe care el însuși le-a scris sau le-a rostit în interviuri. Este o continuare a cercetării mele asupra vieții și operei sale”, adaugă autorul canadian, cunoscut pentru romanele și studiile sale dedicate universului Dracula. Prezentarea va avea loc pe 31 octombrie, la ora 19:00, la Cinema Modern din Brașov, iar accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile. Programul complet Dracula Film Festival este disponibil pe www.draculafilm.ro Biletele pentru filmele proiectate în festival sunt disponibile pe www.biletebrasov.ro Organizator și parteneri Dracula Film Festival este un proiect al Asociației As Cult, prezentat de ING. Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Coresi Shopping Resort, Republic of Gamers, Romarg, Smart PC Mașina oficială: Ford Brașov prin Auto Novex Partener culinar: Sergiana Grup Parteneri media: Zile și Nopți, Cinemap, MovieNews, CineFan, Biz Brașov, fwdBV, myTEX.ro, bzb.ro Parteneri: Centrul Cultural Apollonia Brașov, Clubul de Film Apollonia, Mercenar, Ro Image, InterComFilm, Independenţa Film, Bad Unicorn, Cay Films, Universitatea Transilvania Brașov Powered by Kiss FM

În decembrie 1968, un grup de tineri studenți la Arte confecționează o stea și pornesc prin București să-și colinde profesorii. Un gest firesc, ludic, încărcat de spiritul colectiv al tinereții se transformă însă într-un moment de tensiune: la ieșirea din scara blocului, sunt opriți de agenți ai Securității, iar Adina Nanu, profesoara care îi însoțea, este dusă la interogatoriu. După 56 de ani, proiectul „steaua. young and innocent days” readuce la lumină acea seară, transformând-o într-un pretext pentru dialog și reflecție, dar și într-o narațiune despre o generație care a trăit într-o perioadă paradigmatică a istoriei. Printr-o serie de expoziții și evenimente conexe, proiectul recuperează memoria acelui gest simbolic și o așează în oglindă cu prezentul ca o legătură între generații. Expoziția de la Galeria Ivan Între 6 noiembrie și 14 decembrie 2025, Galeria Ivan găzduiește prima parte a proiectului – „steaua. young and innocent days | Part I”, o expoziție curatoriată de Alexandra Croitoru, ce reunește lucrări semnate de artiști din generații diferite: Horia Bernea, Doru Covrig, Giulia Crețulescu, Iulian Mereuță, Ioana Mincu, Mono Mihai și Paul Neagu. Expoziția are ca punct de plecare acțiunea Steaua din 1968, inițiată de grupul de studenți de la Arte, clasa de scenografie, din care făceau parte Miruna și Radu Boruzescu, un cuplu de scenografi care, ulterior, avea să își continue cariera în Franța, lăsând o amprentă remarcabilă asupra teatrului contemporan. În jurul acestei istorii, curatoarea construiește o narațiune vizuală în care se întâlnesc materiale de arhivă, contribuții ale unor artiști formați în anii ‘60 și lucrări noi, comisionate unor tineri artiști. Prin lucrările artiștilor contemporani Giulia Crețulescu, Ioana Mincu și Mono Mihai, expoziția reinterpretează momentul 1968, transformându-l într-un prilej de reflecție asupra contextului actual. Giulia Crețulescu propune un manifest al „hipermanualității”, în care gestul artistic devine o posibilă formă de terapie. Ioana Mincu reimaginează dimensiunea performativă a Stelei, transformând-o într-un ritual al comunității, o contrapondere la consumerismul prezentului. Mono Mihai explorează latura politică a gestului, punând în paralel acțiunea tinerilor din 1968 cu dramele contemporane ale refugiaților și ale celor dezrădăcinați de conflicte. Publicul este invitat la tururi ghidate realizate de Bogdan Bălan, în fiecare sâmbătă între 8 noiembrie și 12 decembrie, atât la Galeria Ivan, cât și la Muzeul Național al Țăranului Român, unde Steaua originală va fi expusă, restaurată, ca martor tăcut al acelei nopți din 1968. Rezervările pentru tururile ghidate se fac în formularul de aici. De la artă la dialog: trei seri de evenimente la Teatrul de Comedie În completarea expoziției, Sala Nouă a Teatrului de Comedie devine spațiu de întâlnire între generații, printr-o serie de trei evenimente publice care explorează dimensiunile culturale, sociale și muzicale ale anului 1968. 29 octombrie 2025 – „Generația Arte ’68” Prima întâlnire aduce în prim-plan foștii studenți din grupul care a creat steaua în iarna lui 1968: Radu Boruzescu, Georg Coulin, Olimpia Damian și Sorin Haber. Evenimentul este moderat de Anca Ioniță, lector universitar doctor la UNATC și coautoare a monografiei „MIRABOR – Miruna și Radu Boruzescu”. Proiecția filmului „Steaua”, realizat de Miruna M. Boruzescu, și intervenția muzicală a Simonei Delegeanu completează o seară de confesiuni și emoție. 5 noiembrie 2025 – „You Really Got Me. Generația ’60 și revoluția muzicală în România” Moderată de Paul Breazu, discuția este dedicată influenței pe care muzica anilor ’60 a avut-o asupra peisajului cultural local. Mircea Florian și Claudiu Oancea discută despre cum sunetul epocii a reușit să topească barierele ideologice. Un concert Sașa-Liviu Stoianovici va avea loc după discuție. 12 noiembrie 2025 – „Rit, joacă și spectacol. Cu Steaua și alte roluri” Moderată de Laura Jiga Iliescu, discuția propune o explorare a tradiției Stelei ca fenomen cultural și performativ – de la ritualul satului la reinterpretările urbane. Participă Hanno Höfer și Paul Drogeanu, iar momentul muzical este susținut de Vlad Alexandrescu. Toate evenimentele încep la ora 18:30, la Teatrul de Comedie, Sala Nouă (Strada Sfânta Vineri nr. 11, sector 3, București), cu acces liber pentru public. A doua parte a expoziției – la Muzeul Național al Țăranului Român Începând cu 27 noiembrie 2025, Steaua și povestea ei vor fi prezentate într-o expoziție la Muzeul Național al Țăranului Român, deschisă până pe 11 ianuarie 2026. Aici, obiectul istoric va fi expus în centrul unui traseu narativ care leagă arta, istoria și memoria colectivă, oferind vizitatorilor o experiență imersivă în atmosfera anilor ’60. Prin obiecte, fotografii și interviuri, expoziția transformă Steaua într-un obiect al memoriei vii – un simbol al rezistenței prin artă și solidaritate. Un proiect despre curaj, memorie și libertate „steaua. young and innocent days” este mai mult decât o expoziție – este o intersecție între artă, istorie și conștiință civică, un mod de a retrăi, prin privirea de azi, un gest mic care a spus mult. Este un proiect despre libertatea de a crea, de a te aduna, de a spera. Într-o lume care se confruntă din nou cu polarizare, control și anxietăți colective, Steaua devine un simbol al continuității și al curajului de a rămâne uman, o reamintire că drepturile și libertățile se câștigă greu și se pierd ușor, dar și că arta rămâne cel mai puternic limbaj al rezistenței. Inițiator și parteneri steaua. young and innocent days este un proiect conceput de Miruna M. Boruzescu și dezvoltat în colaborare cu Maria Mora, Paula Dunker și Paul Breazu. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român, Teatrul de Comedie, Ivan Gallery, BAR TON, Liga Studenților UNArte, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Parteneri media: Bookhub, Curatorial, CVLTARTES, Happ.ro, IQads, Iscoada, Modernism, Munteanu Recomandă, Observator Cultural, Radio București FM, Radio România Cultural, Revista Arta, Subversiv, The Institute, Utopia Balcanică, Zeppelin.