Articles by Redacția Subversiv

Filmul CATANE, comedia ingenioasă scrisă și regizată de Ioana Mischie, cu o distribuție de excepție, reunindu-i pe Costel Cașcaval, Iulia Lumânare și Cristian Bota, aduce pe marile ecrane din 26 ianuarie o satiră savuroasă, care îmbină poezia vizuală și umorul inteligent într-un stil cinematografic distinct. TRAILER Filmul CATANE intră din 26 ianuarie în 76 de săli de cinema din 40 de orașe din România, în distribuția FORUM FILM.  Filmul invită spectatorii de toate vârstele la o oră și jumătate de răsfăț cinematografic. Orașele care vor găzdui proiecții ale filmului din 26 ianuarie 2026 sunt: Alba Iulia, Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistrița, Botoșani, Brăila, Brașov, București, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Deva, Focșani, Galați, Gherla, Iași, Miercurea Ciuc, Onești, Oradea, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Reghin, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmației, Sinaia, Slobozia, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgoviște, Timișoara, Turnu Severin, Vaslui, Zimnicea. Dintre lanțurile de cinematografe care vor include filmul în program fac parte: Cinema City, Cineplexx, Happy Cinema, Inspire. Detalii aici. Premiera de gală va avea loc în București, la Cinema City AFI Cotroceni, pe 26 ianuarie, de la ora 19:00, iar publicul este invitat să se alăture întregii echipe și invitaților din industria cinematografică, vedete și influenceri. Proiecția dedicată publicului va începe la 20:20, în sala 15. După un parcurs internațional de succes, cu premiera mondială la festivalul de clasă A „IFFI Goa”, cu un scenariu multipremiat, dezvoltat la Berlinale Talents, Sundance, Les Arcs, cu o coloană sonoră originală nominalizată la Hollywood Music in Media Awards în top cinci filme străine din întreaga lume, filmul CATANE le propune spectatorilor o experiență cu totul specială, un eseu cinematografic despre autenticitate într-o eră dominată de aparențe. În plus, luna decembrie a găzduit o colecție de avanpremiere sold out.  „Aș vrea ca spectatorii să rămână cu o colecție de întrebări vitale: Ce înseamnă pentru mine „adevăr” și cât de des îl sacrific pentru aparențe? Cum ar arăta o lume în care oamenii ascultă și înțeleg mai mult decât judecă și condamnă? Care sunt limitele mele cu privire la empatie: pot să mă conectez cu cineva complet diferit de mine? Tu ai trișa ca să supraviețuiești? Cum putem explora situații tabu fără a le judeca? Cum putem atinge o formă de vindecare colectivă? Cum putem ajunge să vorbim despre o conștiință socială, nu doar individuală? Cum putem valorifica umorul ca liant aproape terapeutic? Ce înseamnă a fi uman într-un sistem dezumanizant? Cum putem să ne folosim imperfecțiunile pentru a ne completa, nu pentru a ne anula?” (Ioana Mischie, scenarista și regizoarea filmului) De la scenariu de licență la film Filmul CATANE a luat naștere în România, ca scenariu de licență în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (UNATC), a călătorit pe multiple continente și se întoarce încununat de succes acasă, pentru întâlnirea cu publicul. Dezvoltarea și finanțarea scenariului a însumat peste un deceniu, producția a fost realizată în 19 zile de filmare, iar post-producția a reunit doi ani de lucru.  Multipremiată pentru film și VR, artista își propune să îmbine premise narative transformatoare, tehnologii neconvenționale și metodologii care să faciliteze forme de impact social. Ioana Mischie este cunoscută pentru proiecte inovatoare transmedia în domeniul audiovizual (Government of Children, Human Violins, Tangible Utopias), selectate la peste 250 de festivaluri din întreaga lume, inclusiv la festivaluri de clasă A precum Cannes IFF, Venice Biennale IFF, Shanghai IFF. Filmul este film de debut în ficțiune pentru scenarista și regizoarea proiectului. O comedie rafinată pentru public Filmul a fost descris de presa internațională drept un „deliciu pentru public” (Film New Europe), „poetic, umoristic și satiric” (Cineuropa), „o comedie dramatică, surprinzând o răsturnare de situație cu umor negru” (Variety), “unic în cinematografia română” (FNE) Primele reacții locale la cald după proiecțiile speciale soldout din România au fost, la rândul lor, laudative, publicul apreciind povestea, calitatea imaginii și a muzicii, jocul actoricesc, aplaudând la scenă deschisă întreaga echipă. CATANE promite o experiență cinematografică captivantă, în care suspansul și comicul se împletesc subtil, iar personajele complexe și situațiile neașteptate țin spectatorul cu sufletul la gură până la ultimul cadru. „Acest film are un dar de oferit fiecărei generații în parte și vorbește despre eliberarea de prejudecăți, despre redescoperirea și redefinirea de sine individual si colectiv la un nivel profund. Mi-ar plăcea ca filmul românesc să devină un prilej constant de întâlnire, un ritual pentru autocunoaștere și conectare.” (Ioana Mischie) O colecție de povești reale transformate într-un univers iconic CATANE este ancorat în sute de fapte reale și fenomene sociale – statistici, experiențe colective – însă, acestea nu sunt prezentate literal; povestea rămâne originală, explorând situații tabu cu autoironie și empatie. Întrebarea centrală a fost: „ce se ascunde în spatele statisticilor și cum putem transforma realitatea într-un instrument de reflecție, vindecare și dialog social?” Premisa narativă aduce în prim-plan un fenomen neportretizat anterior în cinematografie. Inspirat din povești reale culese din multiple țări est-europene și dintr-o copilărie petrecută în mediul rural, filmul abordează cu umor și sensibilitate o situație cu totul atipică: intenția locuitorilor unui sat de a obține ajutoare sociale pentru handicap păcălind autoritățile, după ce au epuizat orice mijloace de a găsi soluții decente și legale de a supraviețui. Trei inspectori merg să investigheze cazul neobișnuit. Într-un sat uitat de lume, care pare neatins de civilizație, descoperă o comunitate aparte, care și-a creat propriile reguli condamnabile pentru a supraviețui, foarte unită în încercarea lor de a găsi soluții creative la problemele grave care-i apasă. Comisia de inspecție este trimisă în teren pentru a stabili „adevărul”, însă descoperă, în schimb, o întreagă odisee de adevăruri contradictorii. În confruntarea cu inspectorii, sătenii răspund cu planuri ingenioase, umor fin și improvizație sofisticată. Este o poveste despre toleranță, empatie și împăcare într-o lume a contrastelor profunde. Filmul îmbină cu măiestrie o abordare creativă curajoasă și o poveste balcanică. Cu un ton poetic care nu judecă situațiile controversate, ci le observă echidistant, CATANE propune un univers cinematografic care transformă distanțarea în solidaritate. Proiectul cinematografic excelează prin premisa narativă atipică, distribuția multi-generațională, imaginea de film sofisticată,

KÎZÎM, noul film al lui Radu Potcoavă, își lansează astăzi posterul oficial și trailerul, aducând în prim-plan, pentru prima dată, o poveste inspirată din comunitatea tătară din România. Realizat după scenariul semnat de Elias Ferchin, cunoscut actor, regizor și scenarist de origine tătară, filmul marchează debutul în lungmetraj al tinerei  Yeliz Meryem Mustafa. Yeliz joacă rolul Seldei, o adolescentă de 15 ani dintr-o familie tradițională de tătari din Constanța, care vrea să-și trăiască liber cei mai frumoși ani de liceu, dar se luptă cu prejudecățile părinților despre modul în care ar trebui să urmeze tradițiile. O seară alături de prieteni și de iubitul ei, Tudor (Matei Saizescu), se transformă într-o aventură periculoasă, iar o ceartă cu părinții (Elias Ferchin, Turchian Güzin Nasurla) o determină să-și piardă încrederea în sprijinul și înțelegerea lor. Tudor Chirilă și Judith State sunt Adi și Cristina, părinții lui Tudor (iubitul Seldei). Cunoscutul trapper Amuly are o apariție extraordinară, în rolul Mihai, fiul lui Adi (Tudor Chirilă). Din distribuție mai fac parte Anastasia Udrea, Luca Adrian Fieraru, Tudor Milan Palade, Elias Bogdan Farcaș, Marian Capotă, Gabriela Valentir și mulți alții. „Îmi plac foarte mult poveștile cu adolescenți în general și coming-of-age-urile în mod deosebit. Cred că în fiecare film al meu există fie un copil, fie un adolescent care are probleme de maturizare – iar asta cred că e o temă care vă rămâne mereu fresh. KÎZÎM este povestea Seldei, o fată de 16 ani din Constanța, aflată în acel prag frumos, dar și extrem de dificil dintre copilărie și maturitate. Și, mai mult, este de etnie tătară – o provocare foarte plăcută pentru mine de a investiga astfel cât de relevante mai sunt tradițiile etnice în ziua de astăzi, pentru un adolescent.  E prima oară când regizez un film vorbit parțial în altă limbă decât română (și anume tătara), prima oară când filmez o rugăciune din Coran, prima oară când am ascultat muzica tătărească, prima oară când am intrat în rutina zilnică a unei familii aparținând acestei etnii.” (regizorul Radu Potcoavă) Detalii pe paginile KÎZIM de Facebook și Instagram. Producători și echipă Distribuit de Forum Film, lungmetrajul KÎZÎM va intra în programul cinematografelor din România din 24 februarie. Liviu Mărghidan semnează imaginea filmului, iar Tudor Chivulescu a realizat montajul. De sunet s-a ocupat Mihai Bogos, de scenografie Bogdan Ionescu, iar de costume Francisca Vass. Muzica filmului este semnată de Alin Zăbrăuțeanu. KÎZÎM a fost produs de Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan (SCHARF FILM PRODUCTION) și realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Sponsori și parteneri Sponsori: KAUFLAND; ZIZIN; DELONGHI; CALZEDONIA; INTIMISSIMI; XIAOMI; SONY; PUBLICIS GROUPE MEDIA; Wavemaker România; EssenceMediacom România; Parteneri: Dacin Sara KÎZÎM este al patrulea lungmetraj regizat de Radu Potcoavă („Băieții buni ajung în Rai”, „Vara s-a sfârșit”, „Cuscrii”) și marchează revenirea sa la genul favorit: coming-of-age. Detalii, în curând, și pe paginile Forum Film de: Facebook –  Instagram –  TikTok Partener media principal: ROCK FM Parteneri media: AVANTAJE, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, CĂRTUREȘTI, Urban.ro, Observator Cultural, IQads, Cinefan, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, Happ.ro, MovieNews, Liternet, Subversiv, The Movienator, Munteanu, PRwave.

Comisia Europeană anunță că sprijină proiecte care conectează generații diferite pe tema educației în domeniul mass-mediei în zonele rurale și în orașele mici și mijlocii (cu o populație sub 50 000 de locuitori) din Bulgaria, România, Grecia și Cipru. Pentru a se putea înscrie, fiecare proiect trebuie să implice în mod activ cel puțin două dintre cele trei grupuri demografice primare [copii și tineri cu vârsta sub 25 de ani, adulți (25-64 de ani) și persoane în vârstă (65 de ani și peste)], în cadrul unor activități comune semnificative pe tema educației în domeniul mass-mediei, într-un spațiu local de încredere. Primul obiectiv al acestor proiecte ar trebui să fie consolidarea încrederii între generații, ca piatră de temelie a unei democrații reziliente. Societățile europene se confruntă cu provocări demografice și sociale profunde, iar consolidarea încrederii între generații va fi esențială pentru a face față acestor provocări și pentru a depăși problema polarizării generaționale. Cel de al doilea obiectiv este de a le oferi participanților îndrumări și instrumente pentru a-și îmbunătăți competențele în ceea ce privește educația în domeniul mass-mediei, deoarece persoanele de toate vârstele se confruntă în prezent cu noi provocări în privința accesului la informații. Spațiile locale de încredere sunt locuri din cadrul unei comunități unde membrii comunității se simt în siguranță și respectați și au încredere să se întâlnească, să interacționeze unii cu alții și să discute diverse subiecte. Aceste spații pot fi accesibile publicului (de exemplu, o bibliotecă sau un centru comunitar) sau semipublice (de exemplu, un centru de îngrijire sau o școală), cu condiția ca spațiul local de încredere să poată facilita consolidarea încrederii și a legăturilor sociale între participanți.  Cererea de propuneri este deschisă pentru depunerea propunerilor în perioada 10 decembrie 2025-6 februarie 2026 și va sprijini câte un proiect în fiecare țară, pe o perioadă de opt luni, cu o sumă de 50 000 EUR. Pentru mai multe detalii privind eligibilitatea și alte cerințe, accesați linkul oficial. 

Actor volatil, ambițios și dornic să transmită emoție autentică, Timothée Chalamet reușește să impresioneze cu un nou rol și câștigă mult râvnitul titlu de „Cel mai bun actor (comedie sau musical)” la Globurile de Aur de anul acesta. Comedia câştigatoare „Marty Suprem” este distribuită de Vertical Entertainment pe marile ecrane românești începând cu 23 ianuarie. Filmul „Marty Suprem” devine un concurent serios la premiile Oscar anul acesta, după cele trei nominalizări la Globurile de Aur și o categorie importantă câștigată, plus alte zeci de premii obținute la festivaluri de film prestigioase precum Critics Choice Awards sau AFI Awards. Chalamet joacă rolul lui Marty, un tânăr tupeist și versatil pe care nimeni și nimic nu îl poate opri din a-și realiza visul de a deveni campion la tenis de masă. Visul lui Marty este luat în derâdere și bagatelizat, însă acesta se încăpățânează să le demonstreze tuturor că victoria este posibilă. În America postbelică, tenisul de masă nu era recunoscut ca sport, de aceea idealul lui Marty era mai mult un motiv de care alții să-și bată joc. Nici viața reală nu era mai plăcută, pentru că avea o mamă cicălitoare, o iubita însărcinată, un job prost plătit și un sistem capitalist cu care trebuia să se împace. „Nu vreau să joc roluri scrise pentru mase. Pentru mine este extrem de important în carieră să abordez proiecte care care au o doză de ambiguitate. Uneori, personajul meu are o moralitate îndoielnică. Vreau să joc personaje reale, din lumea reală. Și lumea reală e complicată. Marty e un tip original, cu mai multe calități. E un mare visător. Un băiat muncitor. Pe de altă parte, nu e neapărat cel mai sociabil și e capabil să încalce etica și limita fizică pentru a obține ce-și dorește.” (Chalamet într-un interviu pentru IndieWire.com) Alături de „Marty Suprem” si Timothée Chalamet, ediția de anul acesta a Globurilor de Aur a premiat mai multe producții originale precum „O luptă după alta”, „Hamnet”, „Păcătoșii” sau „The Secret Agent”. Produs de studioul A24 și distribuit de Vertical Entertainment, filmul „Marty Suprem” are premiera în cinematografe din 23 ianuarie.

Pe 22 ianuarie, Melange Cafe găzduiește expoziția Memory / Matter — Remaking the Archive, un eveniment care aduce arta contemporană mai aproape de public, într-un spațiu urban relaxat și accesibil. Expoziția reunește patru artiști cu vizibilitate internațională — Anca Boeriu, Weaam El Masry, Adriana Florea Băloiu și Petru Lucaci — și vorbește despre cum ceea ce trăim se așază în straturi invizibile care, prin artă, capătă formă și devin o memorie activă, mereu reconfigurată. Expoziția pe scurt Memory / Matter — Remaking the Archive vorbește despre memorie ca despre un proces viu. Unele lucrări pornesc de la corp și gest, altele de la culoare, suprafață și emoție, dar toate au în comun ideea de urmă: ceea ce rămâne după un moment, o trăire, o experiență. Vizitatorii vor descoperi lucrări figurative și abstracte, care se completează natural, fără a avea nevoie de explicații complicate. Expoziția este gândită ca un traseu firesc, care poate fi parcurs în ritmul unei cafele, fără presiunea unui spațiu clasic de galerie. De ce într-o cafenea? Melange Cafe funcționează într-o casă interbelică și a fost concepută de la început ca un loc de întâlnire pentru idei, oameni, cafea bună și experiențe culturale. „Mi-am dorit ca Melange Cafe să fie un spațiu viu, în care arta să intre natural în viața de zi cu zi. Oamenii vin pentru cafea, dar au ocazia să descopere lucrări de calitate, alese cu grijă.” (Anca Buta, owner Melange Cafe) Un proiect curatoriat pe termen lung Expoziția marchează începutul unei serii de colaborări artistice desfășurate la Melange Cafe, sub coordonarea Adrianei Florea Băloiu, co-fondator Go Art Projects, care declară: „Ne-am dorit un proiect coerent, profesionist, dar prietenos cu publicul. Ideea este să aducem arta contemporană într-un context firesc, fără rigiditate, într-un spațiu în care oamenii se simt deja confortabil.” Artiștii Selecția expoziției Memory / Matter — Remaking the Archive îi aduce împreună pe Anca Boeriu și Petru Lucaci, nume importante ale scenei artistice românești, alături de Weaam El Masry, artistă care a reprezentat Egiptul la Bienala de la Veneția, și pe Adriana Florea Băloiu, cu un parcurs internațional solid. Diferențele de stil devin puncte de dialog, nu contraste.

Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează o serie de evenimente speciale cu ocazia Zilei Culturii Naționale, un tribut adus lui Mihai Eminescu, dar și o celebrare a continuității culturale și creației literare românești prin expoziții speciale, întâlniri cu scriitori și discuții literare. Joi, 15 ianuarie 2026, începând cu ora 10:00, la Muzeul „Mihai Eminescu” va avea loc un recital eminescian, susținut de elevi ai Cenaclului literar-artistic „Vânare de gând” din cadrul Școlii Gimnaziale „Dimitrie Sturdza” Popești, județul Iași, coordonat de prof. Ionuț Alupoaie. Acest moment precede vernisajul expoziției „Revizorul Mihai Eminescu și școlile ieșene ale anilor 1874-1875”.  Curatoriată de muzeografa Laura Terente, expoziția prezintă activitatea lui Mihai Eminescu ca revizor școlar (1874-1877) pentru județele Iași și Vaslui, evidențiind actualitatea și profunzimea viziunii sale pedagogice după 150 de ani. Vizitatorii vor avea ocazia de a afla soluțiile concrete propuse de Eminescu în rapoarte și adrese oficiale, soluții la problemele reale ale școlii românești rurale din epocă (spații necorespunzătoare, lipsa dotărilor, statutul precar al învățătorului).  Tot joi, începând cu ora 12:30, în sala de conferințe a Casei Muzeelor din Iași va avea loc o întâlnire cu scriitorul Cosmin Perța, autorul trilogiei fantastice „Anisia”. Elevi de gimnaziu ai Colegiului Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, coordonați de prof. Elena Mănucă, vor dialoga cu invitatul și vor afla mai multe despre curajoasa eroină a îndrăgitei serii.  De la ora 15:00, în sala Studio J a Muzeului „Vasile Pogor” – Casa Junimii va avea loc o întâlnire cu actrița și poeta Ada Lupu. Atelierul din seria „Zoon Poetikon”, dedicat volumului „Colțul liniștit al pernei”, va fi prezentat de Luiza Sfîcă, Sara Vieru, Catrinel Pîndaru și moderat de profesorii Nicoleta Munteanu și Emil Munteanu, coordonatori Alecart.  Evenimentele de la Iași se vor încheia la ora 17:00, la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul”, cu o întâlnire dintre scriitorii Cosmin Perța și George C. Dumitru, desfășurată sub genericul „Scriitori în dialog” și moderată de Diana Vrabie, muzeografă. Evenimente și în alte localități din țară În plus, prin parteneriate cu alte instituții, MNLR Iași va desfășura evenimente și în alte localități din țară. Astfel, în colaborare cu Biblioteca Comunală Corni, județul Botoșani, va avea loc un eveniment dedicat celebrării valorilor culturii românești. În cadrul evenimentului, elevii participanți vor viziona expoziția video-documentar „Octav Băncilă” din seria Art.Spot, o incursiune în viața și creația lui Octav Băncilă, una dintre personalitățile marcante ale artei românești de la începutul secolului XX. Proiectul va fi prezentat prin videoconferință Zoom de Cezara Moraru, muzeografă, cu o introducere realizată de Maria Vasiliu, bibliotecară.  De asemenea, are loc și itinerarea expoziției „Mereu Eminescu” la Brăila, în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I”. Expoziția, deschisă între 15 ianuarie și 22 februarie 2026 la sediul central al muzeului brăilean, prezintă cărți, fotografii, documente și obiecte personale – unele în premieră – care conturează profilul lui Eminescu ca „om deplin al culturii românești”: poet, prozator, ziarist, bibliotecar, revizor școlar și prieten. Evenimentul subliniază recunoștința permanentă a posterității față de poet, evidențiind actualitatea operei sale prin editări, reeditări și traduceri de prestigiu, curator fiind Lăcrămioara Agrigoroaiei, muzeografă. Mai multe detalii despre evenimentele organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași se află pe site-ul instituției www.muzeulliteraturiiiasi.ro. 

Programat acum în cinematografele din toată țara, filmul „Groenlanda 2: Migrația” îl readuce pe Gerard Butler în rolul principal, în continuarea misiunii sale de a-și proteja familia. Distribuit pe marile ecrane de către Vertical Entertainment, povestea surprinde o lume post apocaliptică în care ultimii supraviețuitori caută o oază de speranță și siguranță, într-un teritoriu care nu mai e nici familiar, nici prietenos. După ce o cometă a lovit Pământul și aproape toată planetă a fost distrusă, „Groenlanda 2: Migrația” revine la traiectoria familiei Garrity (Gerard Butler, Morena Baccarin, Roman Griffin Davis) care părăsește protecţia buncărulului din Groenlanda pentru a căuta un cămin ferit de catastrofe. Însă mai întâi trebuie să depășească pericolele unor ținuturi pierdute, dar și fenomene extreme neprevăzute. Despre revenirea la rol pentru o partea a două, actorul Gerard Butler declară: „Dacă în prima parte pornim de la lucruri normale și liniștite și ajungem la nebunia și haosul unui dezastru natural, în partea a doua publicul întră direct în această nebunie. Asistă la felul în care supraviețuitorii s-au adaptat după cinci ani de calamități. Pentru mine a fost ca o revedere cu un vechi prieren, cu o încărcătură uriașă de emoții. Când vezi un film despre supraviețuire, inevitabil te gândești cum ai reacționa în aceeași situație.”   Alături de Gerard Butler, din distribuția filmului mai fac parte Morena Baccarin, Roman Griffin Davis, Amber Rose Revah şi Sophie Thompson. Echipa din spatele camerelor de filmare este formată din același regizor ca în prima parte – Ric Roman Waugh, scenariștii Mitchell LaFortune și Chris Sparling, directorul de imagine Martin Ahlgren și editorul Colby Parker Jr. . Produs de STX Films, distribuit de Vertical Entertainment, filmul „Groenlanda 2: Migrația” are premiera pe marile ecrane din țară începând cu 9 ianuarie.

În perioada 5-30 ianuarie 2026, Elite Art Gallery găzduiește expoziția What still remains, care reunește lucrările celor doi câștigători ai concursului #FRESH: Cosmin-Alexandru Grigoraș și Mădălina Necșulescu. Juriul celei de a IX-a ediții a concursului a fost format din Nicolae Comănescu, Andrei Jecza și Sorina Vazelina. Expoziția propune o reflecție asupra memoriei, familiei și identității, explorată prin practici vizuale distincte, dar convergente în ceea ce privește profunzimea afectivă și conceptuală. Titlul expoziției indică un teritoriu comun al celor două demersuri artistice: ceea ce persistă din experiențele intime după ce timpul, distanța sau uitarea au intervenit. Ambii artiști pornesc de la arhive personale (fotografii de familie, fragmente biografice, urme ale copilăriei) transformate în imagini care suspendă claritatea documentară și activează un spațiu al rememorării și al proiecției. Lucrările lui Cosmin Alexandru Grigoraș investighează memoria familială printr-un proces experimental centrat pe grafit, utilizat pe suporturi neconvenționale precum ipsosul, blatul de icoană sau textilele. Materialele alese devin purtătoare de sens: fragilitatea ipsosului evocă caracterul instabil al amintirii, hârtia funcționează ca spațiu confesiv, iar blatul de icoană introduce o dimensiune simbolică legată de moștenire, sacralitate și transmitere generațională. Figurile adesea estompate, fragmentare nu reconstruiesc fidel trecutul, ci îl filtrează printr-o sensibilitate marcată de ambiguitate și tensiune afectivă. În lucrările Mădălinei Necșulescu, pictura devine un instrument de explorare a multiplicității sinelui și a relațiilor de familie. Chipurile sunt intenționat estompate, iar contrastul dintre figurile neclare și decorurile atent construite creează o metaforă vizuală a raportului dintre interioritate și exterioritate. Plecând de la fotografii din arhiva personală, artista suspendă reperele temporale și individuale, oferind privitorului un spațiu deschis de identificare. (Carla Schoppel, curator)  What still remains propune un parcurs expozițional în care memoria nu este tratată strict ca discurs vizual, ci ca proces activ, supus fragmentării, rescrierii și afectului. Cele două practici emergente transformă experiența personală într-un limbaj vizual cu rezonanță colectivă, invitând publicul să reflecteze asupra propriilor arhive intime. Artiști: Cosmin Alexandru Grigoraș & Mădălina Necșulescu Curator: Carla Schoppel 5-30 ianuarie 2026 Vernisaj: 15 ianuarie 2026, ora 18:30 Elite Art Gallery Despre Elite Art Gallery Elite Art Gallery are drept scop promovarea artiștilor plastici contemporani, prin inițiative culturale de amploare, aducând în fața publicului o paletă diversă de forme de exprimare artistică. Galeria reunește atât artiști consacrați, cât și talente emergente, care contribuie la îmbogățirea peisajului cultural cu abordări inovatoare și concepte noi, specifice artei contemporane.

Classix Festival revine între 1 și 8 martie 2026, la Iași, și anunță debutul pregătirilor pentru noua ediție prin trei direcții-cheie: desemnarea câștigătorilor burselor Classix in Art 2026, lansarea castingului național pentru opera Vulpița cea isteață de Leoš Janáček și deschiderea apelului de voluntari pentru ediția din 2026. Bursele Classix in Art 2026 Una dintre direcțiile-cheie Classix este programul de burse Classix in Art, dedicat susținerii creației emergente, inițiat de Asociația Industrii Creative, co-organizator al festivalului, cu sprijinul partenerului principal, BRD Groupe Société Générale. Apelul lansat în această ediție a atras un interes semnificativ la nivel național, reunind 28 de proiecte înscrise din orașe și regiuni diverse ale României. Propunerile primite au reflectat o varietate de abordări artistice și o maturizare vizibilă a discursului creativ, ceea ce a făcut ca procesul de selecție să fie unul atent și riguros, construit în jurul criteriilor de calitate artistică, coerență conceptuală și relevanță interdisciplinară. În urma selecției, au fost desemnați câștigătorii burselor Classix in Art 2026: Andrei Popovici (Iași) – Arte vizuale, Alina Tofan (București) – Artele spectacolului, Mariana Preda (Dâmbovița) – Muzică. De la lansarea programului, în 2021, Classix in Art a susținut 18 proiecte artistice, oferind tinerilor creatori nu doar sprijin financiar, ci și un cadru de vizibilitate, dialog și experiment artistic. În ediția 2026, fiecare bursă are o valoare de 1.000 de euro, iar proiectele selectate vor fi dezvoltate în lunile următoare și prezentate publicului în cadrul Classix Festival 2026, într-un context curatorial care reflectă direcția contemporană și interdisciplinară a festivalului. Casting național pentru Vulpița cea isteață (The Cunning little Vixen) În aceeași linie de susținere a tinerilor artiști și de deschidere a scenei festivalului către nume tinere, Classix a lansat castingul național pentru producția operei Vulpița cea isteață de Leoš Janáček. Evenimentul va avea loc pe 7 martie 2026, în cadrul Classix Festival, și este propus într-o variantă adaptată pentru copii și familii, cu libretul tradus și interpretat integral în limba română. Această formulă urmărește apropierea publicului tânăr de universul operei, printr-un format accesibil, care păstrează expresivitatea și forța muzicii originale. Castingul este deschis studenților universităților publice de muzică din România și Republica Moldova, precum și absolvenților care au finalizat studiile nu mai devreme de promoția 2018. Rolurile disponibile sunt cele de soprană, mezzosoprană și bariton, selecția oferind tinerilor soliști șansa de a urca pe scena unui festival internațional și de a face parte dintr-o producție profesionistă. Spectacolul va fi realizat alături de ansamblul Classix Collective, sub conducerea dirijorală a norvegianului Kristoffer Wøien. Înscrierile sunt deschise până la data de 15 ianuarie 2026, iar rezultatele castingului vor fi anunțate pe 20 ianuarie 2026. Apel de voluntari pentru Classix Festival 2026 De la prima ediție, Classix Festival a fost construit nu doar ca un spațiu de întâlnire artistică, ci și ca un cadru de implicare activă pentru tineri interesați de viața culturală și de organizarea evenimentelor. De-a lungul celor șase ediții desfășurate până în prezent, festivalul a înregistrat o cerere constant ridicată din partea tinerilor care și-au dorit să se implice activ, reunind peste 800 de voluntari prezenți în echipele Classix. Pentru ediția din 2026, Classix deschide din nou apelul de voluntari, adresat tinerilor care își doresc să facă parte din echipa festivalului și să descopere din interior mecanismele unui eveniment cultural internațional. Voluntarii vor fi implicați în zone precum relația cu publicul, suport pentru artiști și invitați, organizare și logistică de festival, precum și în activități de comunicare și documentare. Experiența de voluntariat în cadrul Classix Festival este gândită ca un proces de învățare și colaborare, bazat pe lucru în echipă, responsabilitate și contact direct cu artiștii, echipa de organizare și publicul. Apelul pentru voluntari face parte din angajamentul festivalului de a construi o comunitate activă și de a oferi tinerilor contexte reale de implicare culturală. Înscrierile pentru voluntariat sunt deschise până la data de 25 ianuarie 2026, iar selecția se va realiza pe baza formularului disponibil pe website-ul oficial al festivalului, classixfestival.ro  În paralel cu aceste demersuri, programul concertistic al Classix Festival 2026 începe să se definitiveze, publicul putând descoperi deja o parte dintre titlurile care conturează direcția artistică a ediției, Art & Mind. Pe 2 martie, concertul Voces del Amor va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, urmat pe 3 martie de Rhapsody in Motion, găzduit în aceeași locație. Pe 4 martie, publicul este invitat la Palatul Culturii pentru concertul Love Frequencies, iar pe 5 martie, In Between se va desfășura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Ziua de 7 martie aduce la Sala Unirii – Cinema Victoria atât spectacolul pentru copii Vulpița cea isteață, cât și concertul The Sound of Us. Ediția se va încheia pe 8 martie, cu concertul de gală La Bellezza, programat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Bilete și abonamente Abonamentele generale și biletele la concerte, la prețuri reduse, sunt în continuare disponibile pe website-ul oficial al festivalului. Elevii și studenții beneficiază de o reducere de 50%, iar pentru achizițiile realizate cu un card BRD Groupe Société Générale, publicul beneficiază de un discount de 15%, aplicat automat la momentul plății. Organizatorii recomandă rezervarea din timp a accesului, întrucât concertele anunțate dispun de un număr limitat de locuri.

La mai puțin de trei luni de la lansarea oficială, în octombrie 2025, Harta Literară și-a consolidat poziția în zona produselor culturale inovatoare, demonstrând un interes public semnificativ și un potențial de creștere major. Harta Literară este prima hartă interactivă a locurilor care apar în cărți și a spațiilor cu valoare literară și propune o nouă modalitate de explorare urbană, prin intermediul literaturii. Bucureștiul este primul oraș inclus în proiect, cu peste 300 de locuri documentate și mai mult de 600 de conexiuni cu opere clasice și contemporane sau cu episoade semnificative din istoria literaturii române. În 2026, printr-o nouă finanțare AFCN, Harta Literară se va extinde în Iași și Brașov, folosind modelul deja validat la București: documentarea și integrarea locurilor literare în platformă, dezvoltarea de parteneriate instituționale, culturale și educaționale, precum și organizarea de evenimente – tururi literare, întâlniri cu scriitori și activități educaționale. În funcție de resursele disponibile, proiectul își propune extinderea și către alte orașe, cu obiectivul unei acoperiri naționale pe termen mediu. Tururile literare s-au numărat printre cele mai apreciate componente ale proiectului. Pentru cele patru tururi ghidate din București, susținute de antropologul Gruia Bădescu și de scriitorii Andreea Răsuceanu, Florin Iaru și Claudiu Komartin, locurile s-au epuizat rapid, confirmând interesul publicului pentru acest tip de experiențe culturale. Confirmând și rolul educațional al proiectului, atelierul de scriere creativă pentru copii, inspirat de locurile literare ale Bucureștiului și susținut de scriitoarea Ana Maria Sandu, a fost primit cu entuziasm atât de copii, cât și de părinți. În aceeași direcție, Harta Literară își propune să dezvolte activități dedicate elevilor și să ofere profesorilor instrumente și metode alternative prin care să apropie copiii de literatura română. „Ne-a copleșit primirea extraordinar de entuziastă a publicului, dar și interesul manifestat de scriitori, instituții culturale și media. Harta Literară a ajuns în școli, muzee, facultăți, biblioteci, librării, cafenele și spații artistice, dar și în cele mai relevante publicații. Nu ne așteptam la un asemenea impact într-un timp atât de scurt, iar acest lucru ne responsabilizează și mai mult. Ne dorim să extindem proiectul la nivel național, să organizăm cât mai multe tururi și întâlniri cu scriitorii și să dezvoltăm constant platforma. În acest sens, căutăm în continuare parteneri comerciali și instituționali care să ni se alăture.” (Cristina Foarfă, Project Manager Harta Literară) Harta Literară este un proiect construit pe patru axe complementare – culturală, educațională, turistică și urbană, care valorifică literatura română prin conectarea ei cu spațiul orașului, oferă instrumente alternative de învățare și apropiere de lectură, propune forme de explorare culturală a orașului prin tururi și trasee literare și contribuie la înțelegerea orașului ca spațiu al memoriei, identității și transformărilor culturale. Pe toate aceste axe, Harta Literară își propune să dezvolte proiecte conexe și activități, care să extindă utilizarea platformei dincolo de componenta digitală, să apropie oamenii de lectură și să îi împrietenească cu orașul.  Proiectul a ajuns la peste 500.000 de persoane în social media, a construit o comunitate activă, a generat peste 40 de apariții în media națională, a dezvoltat parteneriate cu instituții relevante din domeniul cultural și artistic, a adunat peste 400 de participanți la evenimente și a înregistrat peste 15.000 de utilizatori activi pe platformă. Despre proiect Harta Literară este un proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Harta Literară se bucură de sprijinul mai multor parteneri culturali, instituționali, educaționali și media: Facultatea de Litere din București, Muzeul Literaturii din București, Institutul Cultural Român, Educab, Muzeul Hărților și Cărții Vechi, Master Antropologie SNSPA, Ordinul Arhitecților București, Matca, Zepelin Media, Librăriile Cărturești, Editura Nemira, Editura Polirom, Casa de Editură Max Blecher, Daravere, Londohome, Hotnews, PressOne, Iscoada, Igloo, Geo Spațial, Storia și Medicum. Proiectul Harta Literară este inițiat de Tech and Tonic, un ONG care folosește creativ tehnologia pentru proiecte interdisciplinare și pentru a analiza impactul acesteia în societate.  Fotografii de Mihai Eremia.