Cînd am descoperit cartea „Et Cetera. Ghid ilustrat de expresii latine” de Maia Lee-Chin, ilustrată de Marta Bertello, publicată la noi de Editura Paralela 45, exact în timpul Campionatului Mondial de Fotbal din 2026, m-am gîndit că asta-i bijuteria pe care-aș comenta-o capitol cu capitol în acest campionat, așa cum am făcut la Campionatul European de Fotbal din 2024 cu „101 cuvinte argotice” de Rodica Zafiu (Humanitas). Adică aș citi și comenta cîte o expresie latină pe zi – să ne uităm și la fotbal, dar și să învățăm cîte ceva care să nu fie doar precum o ciocolată, care să-ți facă plăcere, dar pe care s-o uiți imediat.
Cartea m-a bucurat și grație calității obiectului, dar și datorită faptului că mi-a trezit multe amintiri. Primul examen la Facultatea de Filologie de la Universitatea de Stat din Moldova, unde am învățat și eu, și fratele meu, și părinții noștri, a fost tocmai la limba latină, la prima sesiune – latina clasică, la a doua – latina vulgară. Obiect care mi-a plăcut foarte mult și datorită profesorului de limba latină, Nicolae Chiricenco, un boem jovial, cu plete, care nu permitea să intri în examen dacă nu cunoști pe de rost 100 de maxime în latină, pe care să știi să le și explici. Era anul 1989, încă în URSS, cînd am intrat la facultate, la 17 ani abia împliniți. Nu aveam voie să citim în timpul orelor, firește, și era interzis să deții cărți românești, cu grafie latină (în R. Moldova se scria cu grafie chirilică), iar domnul profesor m-a prins citind, în ultima bancă. A venit, încet, pînă la mine, ca printre altele, povestind tema pe care o preda atunci, și mi-a făcut un semn discret să-i arăt ce citesc. Cînd a văzut ediția românească a cărții lui Nichita Stănescu mi-a zîmbit și s-a întors la catedră, povestind în continuare. Cînd am pus mîna pe cartea asta m-am gîndit cît de mult mi-ar fi plăcut s-o fi avut atunci, în studenție, dar mă bucur c-a apărut și acum, e o carte pe care s-o ai în biblioteca personală, s-o păstrezi și s-o mai răsfoiești din cînd în cînd.
Autoarea cărții, americanca Maia Lee-Chin, e profesoară, clasicistă din noua generație, cum spune pe coperta a IV-a Billy Collins, poet laureat al Academiei Americane de Arte și Litere. Minunatele ilustrații aparțin Martei Bertello, absolventă a Academiei de Belle-arte „Albertina” din Torino, care trăiește și lucrează la Veneția.
După fiecare expresie e traducerea – semnificația, cui i se atribuie, sursa și textul explicativ al autoarei cărții, scurt și la obiect, texte care nu depășesc o pagină pentru fiecare expresie. Exemplific chiar cu primul text:
„Exegi monumentum aere perennius
Semnificație: Am înălțat un monument mai durabil decît bronzul
Atribuire: Horațiu
Sursă: Ode 3.30.1
Artiștii tuturor epocilor își doresc să fie ținuți minte pentru operele lor, dar poate niciunii cu mai multă pasiune și îndrăzneală decît cei din Roma antică. În influentele sale Ode, poetul Horațiu se mîndrește cu opera sa scrisă care, își imaginează el, îi va asigura kleos-ul – gloria nepieritoare. Oricît de arogantă ar părea atitudinea aceasta, ea s-a dovedit întemeiată. Chiar dacă nu dispun de puteri inimaginabile, poeții au construit lumi întregi doar prin extinderea limitelor limbajului omenesc. Dacă acesta este felul în care măsurăm nemurirea – altfel spus, prin glorie –, atunci, într-adevăr, Horațiu a învins moartea.
Multe dintre statuile de bronz ale împăraților sau comandanților militari romani au fost topite, iar metalul lor s-a refolosit pentru făurirea armelor. Însă un cuvînt, un enunț sau o idee sînt mult mai greu de distrus. Așa cum știa Horațiu, acestea au potențialul de a dura o eternitate – trecînd de la mamă la fiică și de la general la soldat –, fiind gravate în amintire, nu în piatră”.
Cartea-antologie conține proverbe și expresii cunoscute, folosite și astăzi (Carpe diem, Memento mori, Alea iacta est, Lupus in fabula, Manus manum lavat, Fortes fortuna iuvat, Pane et circenses), dar – mai ales – mai puțin cunoscute, unele chiar uitate, de aici și titlul (alea celebre și, iată, acestea, …altele). De unele aflu abia acum, dar le găsesc foarte interesante. Cînd se pare că controlezi situația, dar, de fapt, ești în primejdie, fiindcă ții pericolul aproape, se potrivește expresia lui Terentiu, „Auribus teneo lupum”/„Țin lupul de urechi”. „Sed pecasse iuvat”/„Dar să păcătuiești e incitant” e un rînd atribuit singurei scriitoare romane antice, Sulpicia, tot ea autoarea expresiei „Invisus natalis adest”/„A sosit iritanta mea zi de naștere”. Alte expresii de reținut: „Odi et amo”/„Urăsc și iubesc”, „Teneo te Africa” (Așa a exclamat Iulius Caesar, căzînd în nas, la prima sa călătorie în Africa – „Africa, ești în mîinile mele”), „Nunc este bibendum”/„Acum (e timpul) să bem”, „Sol omnibus lucet”/„Soarele strălucește pentru toți”, „Nemo saltat sobrius”/„Nimeni nu dansează treaz”, etc., etc.
Am început cartea asta între două meciuri, propunîndu-mi s-o citesc așa, de plăcere, expresie cu expresie, cîte o expresie pe zi, dar am terminat-o a doua zi, unicul regret fiind că s-a terminat prea repede. Și învățasem în anul I și expresia Festina lente, dar se pare că mi-a plăcut mai mult Carpe diem…
Maia Lee-Chin, „Et Cetera. Ghid ilustrat de expresii latine”, Editura Paralela 45, 2026. Ilustrații de Marta Bertello. Trad.: Mugur Butuza