Cum ajunge o pictură murală despre sprijin să fie citită ca „perversiune”
Captură foto de pe site-ul artistei, https://www.ellenalourens.com/ Printre știrile pe care le am zilnic în rafale, în feed, toate despre violență, abuz și grotesc repetat, am ajuns să găsesc în câte un scandal legat de lumea artei fix energia aia care mă convinge că e bine să mai visăm și cai verzi pe pereți, așa, pentru diversitate. Poate că nu este mai important sau mai suportabil, dar un derapaj de interpretare, o polemică disproporționată, uneori chiar o isterie colectivă în jurul unei lucrări de artă mă fac să reacționez. O fi un pic de țață în mine, care are nevoie...
Viața în comunism. Libertate absentă
Fotografie de Ron Lach (pexels) Am asistat de curând, cu interes, la desfășurarea în țara vecină, Ungaria, a alegerilor parlamentare soldate cu schimbarea radicală a configurației Parlamentului maghiar. Pe lângă rezultatul destul de surprinzător, două lucruri sunt uimitoare: participarea enormă a electoratului maghiar la vot și interesul țărilor europene față de proces. Din punctul meu de vedere, ceea ce s-a întâmplat în Ungaria are calitatea de lecție din manualul de democrație, anume ieșirea la vot a 79,56% dintre maghiari (doar puțin până la 80%) demonstrează fără echivoc forța votului, puterea oamenilor obișnuiți de a înfăptui schimbări extraordinare. Interesul țărilor europene...
Viața în comunism. Rațiile
Fotografie de Ayşe İpek (pexels) În ultimele câteva luni se rostogolește tot mai apăsat o narativă pe care o simt ca fiind îngrozitoare, aceea a traiului bun în socialismul epocii de aur a lui Ceaușescu, narativa falsă a existenței unei Românii înfloritoare. Știu și înțeleg de unde este generată această concepție, știu că există o propagandă – pare-se extrem de eficientă – plătită bine de ruși și accentuată de idioții utili autohtoni și, de aceea, pur și simplu simt ca pe o datorie morală nevoia să împărtășesc amintirile reale ale unui om simplu cum sunt și am fost eu, un...
Noi pe cine (mai) citim?
Poate că una dintre întrebările relevante ale timpului nostru este aceasta: mai citim sau nu mai citim autori problematici? Am trecut deja de perioada romantizării comportamentului decadent, nu mai există nimic romantic în afișarea imoralității, băutura nu mai câștigă de la sine putere în arta creației, suntem din ce în ce mai atenți la cine sunt oamenii care scriu și dacă merită atenția noastră. Toate aceste lucruri absolut firești denotă evoluția noastră, dacă nu spre un ideal moral, măcar spre o mai bună purtare socială, de data asta factuală, nu doar de fațadă. În tot acest demers uneori trebuie să...