Semnal editorial | „Ultima după-amiază a lui Seneca”, un roman tulburător despre valori și prietenie ucise de tiranie
„Trebuie să duc la palat vestea morții tale, m-a anunțat, cam fără tragere de inimă. Mi se pare că deslușesc, pe chipul lui contrariat, un soi de regret din pricina ordinului pe care mi-l aduce. Reputația mea dăinuie încă la Roma. Se spune despre mine că sunt un om de bine, la urma urmelor. În seara aceasta, așadar, voi fi mort. Am încuviințat. Într-un fel, e o veste bună”, își începe celebrul filosof destăinuirea din Ultima după-amiază a lui Seneca, cea mai recentă carte a scriitoarei franceze, Marianne Jaeglé. Publicată în România la Editura Trei, în colecția Fiction Connection și...
Semnal editorial | „Dispărut într-o clipă” – inteligența umană, parteneră cu cea artificială
Sherlock Holmes și dr. Watson, Hercule Poirot și bunul său prieten, căpitanul Arthur Hastings, Cormoran Strike și Robin Ellacott sau Harry Hole și Katrine Bratt sunt detectivii care i-au încântat de-a lungul timpului pe iubitorii romanelor polițiste. Dar într-o societate în care tehnologia joacă un rol tot mai important, chiar și parteneriatele dintre investigatori suferă transformări radicale. Oare poate AI-ul să rezolve problema criminalității? În Dispărut într-o clipă, romanul de debut al lui Jo Callaghan publicat de Editura TREI, scriitoarea americană propune o echipă neobișnuită de detectivi: Kat Frank, comisar-șef la Serviciul pentru Investigații Criminale, o polițistă cu mare experiență...
Semnal editorial | „Părinții mei ar fi fost tare mândri, tata ar fi iubit foarte mult cartea și faptul că am devenit povestitor”, mărturisește Jean Reno despre romanul său de debut, „Emma”
Tipărit de editura XO Editions într-un prim tiraj de 30.000 de exemplare, ale cărui drepturi de traducere au fost vândute în peste 20 de țări, romanul a devenit rapid foarte apreciat, iar o companie franceză de producție a achiziționat drepturile de adaptare a poveștii într-un serial de opt episoade. „Aveam nevoie să spun această poveste, ca un pariu pe care l-am făcut cu mine însumi. Întotdeauna mi-au plăcut poveștile romanțate, am citit de-a lungul timpului: benzi desenate, romane, eseuri, piese de teatru, biografii… Prin filme am spus tot timpul poveștile altor persoane. De această dată am vrut să spun și...
Fragment în avanpremieră | „Babilonia”, de Constanza Casati, la Editura TREI
18. Ribat, un sclav Anotimpul uscat a început, cu zilele lui apăsătoare și gustul de nisip. Sclavi forfotesc la umbra clădirilor dogoritoare, ca șopârlele. Își scuipă în palme și se șterg cu ele pe față, ca să nu-i doară ochii. Lui Ribat îi place anotimpul: oamenii sunt așa deranjați de căldură, încât tot ceea ce-i preocupă este cum să-i supraviețuiască. Asta-i permite lui să facă anumite lucruri fără să fie băgat în seamă. În primele ore ale după-amiezii, orașul e la fel de tăcut ca deșertul. Casele strălucesc în soarele sfârâitor. Ribat se mișcă de la un petic de umbră...
Fragment în avanpremieră | „Ultima după-amiază a lui Seneca”, de Marianne Jeaglé, la Editura TREI
* Cunoști la fel de bine ca și mine zvonurile împrăștiate despre ei. În acea vreme, împăratul și Agrippina își manifestau fără sfială buna lor înțelegere, se arătau împreună în public pentru salutatio, dar și în timpul ieșirilor lor. Nero o consulta în mod fățiș pe mama lui înainte de a-și anunța deciziile, iar ea se arăta foarte dornică să-și păstreze influența pe care o avea asupra lui. Unii pretind, dar tu știi cât de răuvoitori pot fi oamenii, că buna lor înțelegere mergea dincolo de ceea ce se poate întâmpla în mod legitim între o femeie și fiul ei. ...
Semnal editorial | „Surorile Blue”, de Coco Mellors, un roman despre familie, pierdere și puterea de a te regăsi
Nimeni nu-și poate alege familia, frații sau surorile. Spre deosebire de prietenie, care presupune o perioadă de cunoaștere, armonizare și este, în cele din urmă, de alegere, surorile apar una în viața celeilalte pe neașteptate. Și rămân acolo, chiar și când dispar fizic. Asta pentru că ceea ce le leagă nu este o brățară a prieteniei, ci însăși viața. Coco Mellors face această distincție în prologul romanului Surorile Blue, publicat la Editura TREI. Despre roman, pe scurt Roman despre legăturile complexe de familie, despre iubire, pierdere și regăsire de sine, cartea scriitoarei americane urmărește povestea a patru surori – Avery,...
Semnal editorial | „Ce n-aș da să fiu bolnav”: când boala fizică indusă devine refugiu emoțional
Toți oamenii au nevoie de atenție. Unii o obțin spunând glume, ajutându-i pe alții, lăudându-se sau fiind curajoși. Alții pot înflori povestea unei boli ca să primească empatie din partea unei persoane iubite. Însă există o situație în care pacienții duc lucrurile mult mai departe: tulburările factice. Cei care suferă de această patologie sunt oameni care fabrică boli și afecțiuni, vătămându-se ca să obțină beneficiile rolului de bolnav, printre care se numără sprijinul din partea celorlalți sau chiar statutul de pacient real, în spital. „Durerea lor este reală, dar nu este una fizică. Suferința este emoțională. Modurile în care aleg...
„Degeaba ai citit atîtea cărți”
După o carte de debut excepțională, „A rîs și tata” (2022), Remus Boldea publică, tot la Editura Trei, tot o carte de povestiri foarte faine, „Degeaba ai citit atîtea cărți” (2025). Titlul e aprecierea tatălui unui personaj din carte („- Degeaba ai citit atîtea cărți, spune ea. / – Asta obișnuia să-mi zică tata. / – Păi, avea dreptate”), care-mi amintește de motoul cărții lui Alexandru Mușina, „Lucrurile pe care le-am văzut”: „Degeaba ești deștept, că ești prost”, „La ce-ți folosește atîta școală, dacă n-ai școala vieții?!?”, semnat „Tatăl meu”. Cartea conține 11 proze scurte. „O zi desăvîrșită pentru trei...
Fragment | „Lumina care lipsea”, Nino Haratischwili
Tăiam ziua în felii, iar Rati privea uluit boturile căscate ale clădirilor distruse și funinginea neagră, moștenirea încărcăturilor de explozibil din bătăliile purtate în plin centru al orașului. Tăiam ziua în felii, iar Rati atingea întruna genunchiul iubitei lui, care, pentru a-l elibera pe el, își vânduse corpul. Tăiam ziua în felii, iar eu îmi imaginam cum se joacă Nene acum, în casa din Țkneti a prietenului absent al lui Saba, de-a mica gospodină, cum își giugiulește și alintă iubitul. Tăiam ziua în felii, iar eu mă întrebam necontenit dacă am dreptul să judec dubla decizie a Dinei, dacă aș...
Fragment 18+ | „Vreau. Fantasmele erotice ale femeilor din secolul XXI”, culese de Gillian Anderson
Vreau. Fantasmele erotice ale femeilor din secolul XXI, culese de Gillian Anderson Cea mai mare fantezie sexuală a mea este să fiu venerată. Îmi imaginez că sunt un soi de zeiță, pur și simplu un fel de creatură divină, tare și puternică, și frumoasă, în orice caz ceva mai mult decât sunt acum sau, cel puțin, așa vreau să fiu văzută. Sunt Oracolul din Delphi; sunt o vrăjitoare; sunt un personaj de basm, cineva și ceva dincolo de cele mai nebunești visuri ale sale. Uneori mă imaginez goală, alteori într-o rochie fantastică, lungă, vaporoasă, suficient de transparentă, dar, în esență,...