Muții
Constat că mă tâmpesc pe zi ce trece – și nici măcar nu-mi pare rău; mă blazez, cum se spune. Când am de scris despre o carte a unui autor român contemporan, sunt relaxat, aproape fericit, degetele mă furnică a taste încă înainte de a citi cartea, pentru că știu ce scrie în ea: violență, alcoolism, comunism, toate drumurile bătătorite de LRC (literatura română contemporană), de-mi vine să cred uneori că aș putea scrie despre carte și fără s-o citesc. Când, însă, am de scris despre cartea unei autoare LRC, m-apucă transpirațiile ca la Covid, după care o dau pe...